How changing your story can change your life | Lori Gottlieb | TED

Traducător: Mihaela Niță Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

I'm going to start by telling you about an email

Încep prin a vă spune despre un e-mail

pe care l-am primit recent.

that I saw in my inbox recently.

Now, I have a pretty unusual inbox

Căsuța mea poștală electronică e cam atipică,

because I'm a therapist

fiindcă sunt psihoterapeută

and I write an advice column called "Dear Therapist,"

și scriu rubrica de sfaturi „Dragă psihoterapeută”.

so you can imagine what's in there.

Vă imaginați, deci, ce mesaje primesc.

I mean, I've read thousands of very personal letters

Am citit mii de mesaje foarte personale

from strangers all over the world.

de la necunoscuți din toată lumea.

And these letters range from heartbreak and loss,

Mesaje despre inimi frânte și pierderi

to spats with parents or siblings.

până la ciondăneli cu părinții sau frații.

I keep them in a folder on my laptop,

Le păstrez pe toate într-un dosar pe laptop

and I've named it "The Problems of Living."

pe care l-am numit „Problemele vieții”.

So, I get this email, I get lots of emails just like this,

Deci am primit acest e-mail – primesc multe asemenea mesaje –

and I want to bring you into my world for a second

și vreau să vă invit puțin în lumea mea,

să vă citesc unul dintre mesaje.

and read you one of these letters.

And here's how it goes.

Iată ce zice:

"Dear Therapist,

„Dragă psihoterapeută,

I've been married for 10 years

sunt căsătorită de zece ani

and things were good until a couple of years ago.

și totul a fost bine până acum câțiva ani.

That's when my husband stopped wanting to have sex as much,

De atunci soțul meu n-a mai vrut să facem sex așa des,

and now we barely have sex at all."

iar acum aproape nu mai facem deloc.”

I'm sure you guys were not expecting this.

Sigur nu vă așteptați la asta.

(Laughter)

(Râsete)

"Well, last night I discovered that for the past few months,

„Aseară am descoperit că de câteva luni

he's been secretly having long, late-night phone calls

stă în secret noaptea târziu mult la telefon

with a woman at his office.

cu o femeie de la birou.

I googled her, and she's gorgeous.

Am căutat-o pe internet și e superbă.

I can't believe this is happening.

Nu pot să cred ce se întâmplă.

My father had an affair with a coworker when I was young

Tata a avut o aventură cu o colegă când eram mică,

and it broke our family apart.

iar asta ne-a destrămat familia.

Needless to say, I'm devastated.

Se înțelege că mă simt distrusă.

If I stay in this marriage,

Dacă rămân căsătorită,

I'll never be able to trust my husband again.

nu mai pot avea încredere în soțul meu,

dar nu vreau să treacă copiii prin divorț,

But I don't want to put our kids through a divorce,

stepmom situation, etc.

să aibă o mamă vitregă etc.

What should I do?"

Ce ar trebui să fac?”

Well, what do you think she should do?

Voi ce credeți că ar trebui să facă?

If you got this letter,

Dacă primeați voi mesajul,

you might be thinking about how painful infidelity is.

poate vă gândeați la cât de dureroasă e infidelitatea.

Or maybe about how especially painful it is here

Sau poate la cum e cu atât mai dureros

because of her experience growing up with her father.

din cauza experienței cu tatăl ei pe când era mică.

And like me, you'd probably have some empathy for this woman,

Ca mine, poate ați simți empatie față de femeie

and you might even have some,

și poate chiar ați nutri – cum s-o zic mai plăcut –

how should I put this nicely,

let's just call them "not-so-positive" feelings for her husband.

să zicem sentimente „nu prea pozitive” față de soțul ei.

Now, those are the kinds of things that go through my mind too,

Cam asta gândesc și eu

când citesc mesajele din căsuța poștală.

when I'm reading these letters in my inbox.

Dar trebuie să fiu foarte atentă când răspund la mesaje,

But I have to be really careful when I respond to these letters

because I know that every letter I get is actually just a story

fiindcă știu că fiecare mesaj e de fapt doar o poveste

written by a specific author.

scrisă de un anumit autor

And that another version of this story also exists.

și că mai există și altă versiune a poveștii.

It always does.

Întotdeauna există.

And I know this

Știu asta,

because if I've learned anything as a therapist,

fiindcă am învățat ca psihoterapeută

că nu suntem de încredere ca naratori ai propriilor vieți.

it's that we are all unreliable narrators of our own lives.

I am.

Nici eu.

You are.

Nici voi.

And so is everyone you know.

Și niciunul dintre cunoscuții voștri.

Which I probably shouldn't have told you

Asta poate nu trebuia să zic,

because now you're not going to believe my TED Talk.

fiindcă n-o să-mi mai credeți discursul.

Look, I don't mean that we purposely mislead.

Nu vreau să zic că inducem în eroare dinadins.

Most of what people tell me is absolutely true,

În mare parte, ce-mi spun oamenii e total adevărat,

just from their current points of view.

doar că numai din perspectiva lor curentă.

Depending on what they emphasize or minimize,

În funcție de ce subliniază sau minimalizează,

what they leave in, what they leave out,

ce păstrează, ce omit,

what they see and want me to see,

ce văd și vor ca eu să văd,

they tell their stories in a particular way.

își spun povestea într-un anume fel.

The psychologist Jerome Bruner described this beautifully -- he said,

Psihologul Jerome Bruner a descris asta minunat – a zis:

"To tell a story is, inescapably, to take a moral stance."

„Să povestești înseamnă inevitabil să adopți o poziție morală.”

All of us walk around with stories about our lives.

Cu toții ducem povești despre viețile noastre.

Why choices were made, why things went wrong,

De ce am ales așa, de ce a mers prost,

why we treated someone a certain way --

de ce ne-am purtat cumva cu cineva –

because obviously, they deserved it --

fiindcă merita, evident –

why someone treated us a certain way --

de ce cineva s-a purtat cumva cu noi – deși nu meritam, evident.

even though, obviously, we didn't.

Stories are the way we make sense of our lives.

Poveștile ne ajută să ne înțelegem viețile.

But what happens when the stories we tell

Dar ce se întâmplă când poveștile pe care le spunem

are misleading or incomplete or just wrong?

induc în eroare, sunt incomplete sau total greșite?

Well, instead of providing clarity,

Atunci, în loc să ofere claritate,

these stories keep us stuck.

poveștile astea ne imobilizează.

We assume that our circumstances shape our stories.

Presupunem că circumstanțele ne influențează poveștile.

Dar am văzut de multe ori în munca mea

But what I found time and again in my work

is that the exact opposite happens.

că e fix invers.

The way we narrate our lives shapes what they become.

Felul în care ne narăm viețile influențează ce devin.

That's the danger of our stories,

Ăsta e pericolul poveștilor noastre,

because they can really mess us up,

fiindcă ne pot chiar da peste cap.

but it's also their power.

Dar asta e și puterea lor,

Because what it means is that if we can change our stories,

fiindcă înseamnă că dacă ne putem schimba poveștile,

then we can change our lives.

ne putem schimba viețile.

And today, I want to show you how.

Și azi vreau să vă arăt cum.

Now, I told you I'm a therapist,

V-am zis că sunt psihoterapeută

and I really am, I'm not being an unreliable narrator.

și chiar sunt, nu sunt un narator dubios.

But if I'm, let's say, on an airplane,

Dar dacă sunt, să zicem, în avion

and someone asks what I do,

și cineva mă întreabă cu ce mă ocup,

I usually say I'm an editor.

de obicei zic că sunt editoare.

Parțial, spun asta fiindcă dacă zic că sunt psihoterapeută,

And I say that partly because if I say I'm a therapist,

I always get some awkward response, like,

am mereu parte de reacții ciudate de genul:

"Oh, a therapist.

„Aaa... psihoterapeută.

Are you going to psychoanalyze me?"

O să mă psihanalizezi?”

And I'm thinking, "A : no,

Iar eu mă gândesc: „a) Nu.

and B: why would I do that here?

și b) De ce-aș face asta aici?

If I said I was a gynecologist,

Dacă ziceam că sunt ginecolog,

would you ask if I were about to give you a pelvic exam?"

m-ai întreba dacă-ți fac un examen pelvian?”

(Laughter)

(Râsete)

But the main reason I say I'm an editor

Motivul principal pentru care zic că sunt editoare

is because it's true.

e că e adevărat.

Now, it's the job of all therapists to help people edit,

Treaba psihoterapeutului e să ajute oamenii să editeze,

but what's interesting about my specific role as Dear Therapist

dar interesant la rolul meu de „Dragă psihoterapeută”

is that when I edit, I'm not just editing for one person.

e că nu editez pentru o singură persoană.

I'm trying to teach a whole group of readers how to edit,

Încerc să învăț un grup întreg să editeze,

folosind săptămânal un mesaj ca exemplu.

using one letter each week as the example.

So I'm thinking about things like,

Mă gândesc la lucruri precum:

"What material is extraneous?"

ce e irelevant?

"Is the protagonist moving forward or going in circles,

Protagonistul progresează sau se învârte în cerc?

are the supporting characters important or are they a distraction?"

Personajele secundare sunt importante sau distrag atenția?

Intrigile relevă o temă?

"Do the plot points reveal a theme?"

And what I've noticed

Iar ce am observat

is that most people's stories tend to circle around two key themes.

e că majoritatea poveștilor au două teme principale.

The first is freedom,

Prima e libertatea,

and the second is change.

iar a doua e schimbarea.

And when I edit,

Iar când editez,

those are the themes that I start with.

astea sunt temele cu care încep.

So, let's take a look at freedom for a second.

Să discutăm despre libertate o clipă.

Our stories about freedom go like this:

Poveștile noastre despre libertate sună cam așa:

we believe, in general,

credem, în general,

that we have an enormous amount of freedom.

că avem enorm de multă libertate.

Except when it comes to the problem at hand,

Mai puțin în cazul problemei în cauză,

in which case, suddenly, we feel like we have none.

la care, brusc, simțim că nu mai avem deloc.

Many of our stories are about feeling trapped, right?

În multe dintre poveștile noastre ne simțim captivi, nu?

We feel imprisoned by our families, our jobs,

Ne simțim prizonieri ai familiei, serviciului,

our relationships, our pasts.

relațiilor, trecutului.

Sometimes, we even imprison ourselves with a narrative of self-flagellation --

Uneori ne ținem singuri captivi cu scenarii de autoflagelare.

I know you guys all know these stories.

Sigur știți poveștile astea:

„Viața altora e mai bună decât a mea”,

The "everyone's life is better than mine" story,

grație rețelelor sociale.

courtesy of social media.

The "I'm an impostor" story, the "I'm unlovable" story,

Cea cu „Sunt un impostor” sau „Nu sunt demn de iubire”.

Cea cu „Nimic nu-mi iese bine”.

the "nothing will ever work out for me" story.

Cea cu „Când zic «Hei, Siri!» și nu-mi răspunde, înseamnă că mă urăște”.

The "when I say, 'Hey, Siri, ' and she doesn't answer,

that means she hates me" story.

M-am prins, vedeți, nu sunt singura.

I see you, see, I'm not the only one.

The woman who wrote me that letter,

Femeia care mi-a scris acel mesaj

she also feels trapped.

se simte și ea captivă.

If she stays with her husband, she'll never trust him again,

Dacă rămâne cu soțul, n-o să mai aibă încredere în el,

but if she leaves, her children will suffer.

iar dacă pleacă, copiii vor suferi.

Now, there's a cartoon that I think is a perfect example

Există o caricatură care cred că e exemplul perfect

of what's really going on in these stories.

pentru ce se întâmplă cu-adevărat în poveștile astea.

The cartoon shows a prisoner shaking the bars,

Caricatura arată un prizonier smucind de gratii,

desperately trying to get out.

încercând cu disperare să scape.

But on the right and the left, it's open.

Dar în dreapta și stânga e liber.

No bars.

Fără gratii.

The prisoner isn't in jail.

Prizonierul nu e încarcerat.

That's most of us.

Majoritatea e așa.

We feel completely trapped,

Ne simțim complet captivi,

stuck in our emotional jail cells.

blocați în celulele emoțiilor noastre,

But we don't walk around the bars to freedom

dar nu pășim dincolo de gratii spre libertate

because we know there's a catch.

fiindcă știm că mai e ceva:

Freedom comes with responsibility.

libertatea vine la pachet cu responsabilitatea.

And if we take responsibility for our role in the story,

Și dacă ne asumăm responsabilitatea pentru rolul nostru în poveste,

we might just have to change.

s-ar putea să trebuiască să ne schimbăm.

And that's the other common theme that I see in our stories: change.

Iar asta e cealaltă temă pe care o văd în povești: schimbarea.

Acele povești sună cam așa:

Those stories sound like this:

a person says, "I want to change."

cineva zice: „Vreau să mă schimb”.

But what they really mean is,

Dar de fapt vrea să spună:

"I want another character in the story to change."

„Vreau ca alt personaj din poveste să se schimbe”.

Therapists describe this dilemma as:

Psihoterapeuții descriu dilema așa:

"If the queen had balls, she'd be the king."

„Dacă regina avea testicule, era rege”.

I mean --

Adică...

(Laughter)

(Râsete)

It makes no sense, right?

N-are logică, așa-i?

Why wouldn't we want the protagonist,

De ce n-am vrea ca protagonistul,

who's the hero of the story, to change?

care e eroul poveștii, să se schimbe?

Well, it might be because change,

Ei bine, poate fiindcă schimbarea,

even really positive change,

chiar și schimbarea pozitivă,

involves a surprising amount of loss.

implică pierderi în doze considerabile.

Loss of the familiar.

Pierderea a ceea ce e familiar.

Even if the familiar is unpleasant or utterly miserable,

Chiar dacă familiarul e neplăcut sau absolut jalnic,

at least we know the characters and setting and plot,

măcar știm personajele, contextul și intriga,

right down to the recurring dialogue in this story.

până și replicile recurente din poveste:

„ - Nu speli niciodată rufe!

"You never do the laundry!"

"I did it last time!"

- Ba da, data trecută!

"Oh, yeah? When?"

- A, da? Când?”

There's something oddly comforting

E ciudat cum te consolează

about knowing exactly how the story is going to go

să știi exact cum va decurge povestea

every single time.

de fiecare dată.

To write a new chapter is to venture into the unknown.

Să scrii un capitol nou cere să te avânți în necunoscut.

It's to stare at a blank page.

Să te zgâiești la o foaie goală.

And as any writer will tell you,

V-o spune orice scriitor,

there's nothing more terrifying than a blank page.

nimic nu e mai îngrozitor decât o foaie goală.

But here's the thing.

Dar iată soluția:

Once we edit our story,

odată ce ne edităm povestea,

the next chapter becomes much easier to write.

următorul capitol devine mai ușor de scris.

We talk so much in our culture about getting to know ourselves.

Vorbim așa mult în cultura noastră despre cunoașterea de sine.

But part of getting to know yourself is to unknow yourself.

Dar o parte din a te cunoaște înseamnă să renunți la ce știi deja.

To let go of the one version of the story you've been telling yourself

Să renunți la versiunea poveștii pe care ți-ai tot spus-o,

so that you can live your life,

ca să-ți poți trăi viața

and not the story that you've been telling yourself

și nu o poveste pe care ți-ai spus-o

about your life.

despre viața ta.

And that's how we walk around those bars.

Și astfel pășim dincolo de gratii.

So I want to go back to the letter from the woman, about the affair.

Vreau să revin la mesajul femeii despre adulter.

She asked me what she should do.

M-a întrebat ce ar trebui să facă.

Now, I have this word taped up in my office:

Am un cuvânt lipit pe perete la birou:

ultracrepidarianism.

„părerologie”.

The habit of giving advice or opinions outside of one's knowledge or competence.

Obiceiul de a sfătui sau opina fără să ai cunoștințele sau competența necesare.

It's a great word, right?

Un cuvânt grozav, nu?

You can use it in all different contexts,

Merge folosit în atâtea contexte.

Sigur o să-l folosiți după acest discurs.

I'm sure you will be using it after this TED Talk.

I use it because it reminds me that as a therapist,

Eu îl folosesc să țin minte că fiind psihoterapeută,

I can help people to sort out what they want to do,

pot ajuta oamenii să-și clarifice ce vor să facă,

but I can't make their life choices for them.

dar nu pot lua decizii în locul lor.

Only you can write your story,

Doar voi vă puteți scrie povestea

and all you need are some tools.

și aveți nevoie doar de niște instrumente.

So what I want to do

Ce vreau să fac acum

is I want to edit this woman's letter together, right here,

e să edităm mesajul femeii împreună, chiar aici,

as a way to show how we can all revise our stories.

pentru a vă arăta cum ne putem revizui poveștile.

And I want to start by asking you

Vreau să încep prin a vă ruga

to think of a story that you're telling yourself right now

să vă gândiți la o poveste pe care v-o spuneți chiar acum

that might not be serving you well.

și care poate nu e spre binele vostru.

It might be about a circumstance you're experiencing,

Poate fi despre o situație prin care treceți,

it might be about a person in your life,

despre o persoană din viața voastră

it might even be about yourself.

sau poate chiar despre voi înșivă.

And I want you to look at the supporting characters.

Și vreau să vă uitați la personajele secundare.

Who are the people who are helping you

Cine sunt cei care vă ajută

to uphold the wrong version of this story?

să mențineți versiunea greșită a poveștii?

For instance, if the woman who wrote me that letter

Exemplu: dacă femeia care mi-a scris

le-ar zice prietenilor ce s-a întâmplat,

told her friends what happened,

ei probabil i-ar oferi „compasiune idioată”.

they would probably offer her what's called "idiot compassion."

Now, in idiot compassion, we go along with the story,

Compasiunea idioată înseamnă că aprobăm povestea

we say, "You're right, that's so unfair,"

spunând „Ai dreptate, nu-i corect”

when a friend tells us that he didn't get the promotion he wanted,

când un prieten zice că n-a obținut promovarea dorită,

deși știm că asta s-a întâmplat de mai multe ori

even though we know this has happened several times before

fiindcă nu-și dă într-adevăr silința

because he doesn't really put in the effort,

and he probably also steals office supplies.

și poate fură și accesorii de la birou.

(Laughter)

(Râsete)

We say, "Yeah, you're right, he's a jerk,"

Spunem: „Da, ai dreptate, e un nesimțit”

when a friend tells us that her boyfriend broke up with her,

când o prietenă ne zice că a părăsit-o iubitul,

even though we know that there are certain ways

deși știm că ea are anumite obiceiuri în relații,

she tends to behave in relationships,

like the incessant texting or the going through his drawers,

fie că trimite SMS-uri întruna sau umblă prin sertarele lui,

that tend to lead to this outcome.

ce contribuie la un astfel de deznodământ.

We see the problem, it's like,

Vedem problema, e ca atunci când

if a fight breaks out in every bar you're going to,

dacă se lasă cu ceartă în fiecare bar unde mergi,

it might be you.

probabil e din cauza ta.

(Laughter)

(Râsete)

In order to be good editors, we need to offer wise compassion,

Ca să fim editori buni, trebuie să oferim compasiune înțeleaptă

not just to our friends, but to ourselves.

nu doar prietenilor, ci și nouă înșine.

This is what's called -- I think the technical term might be --

Asta se numește – cred că termenul tehnic ar fi

„a livra adevăruri explozive compătimitoare”.

"delivering compassionate truth bombs."

And these truth bombs are compassionate,

Adevărurile sunt compătimitoare

because they help us to see what we've left out of the story.

fiindcă ne ajută să vedem ce am omis din poveste.

The truth is,

Adevărul e

we don't know if this woman's husband is having an affair,

că nu știm dacă soțul femeii are o aventură,

or why their sex life changed two years ago,

de ce viața lor sexuală s-a schimbat acum doi ani

or what those late-night phone calls are really about.

sau despre ce erau convorbirile alea târzii.

And it might be that because of her history,

E posibil că din cauza trecutului ei

she's writing a singular story of betrayal,

scrie o poveste unilaterală despre trădare,

but there's probably something else

dar poate că mai e ceva

that she's not willing to let me, in her letter,

ce nu e dispusă să arate în mesaj – mie

or maybe even herself, to see.

sau poate chiar ei însăși.

It's like that guy who's taking a Rorschach test.

E ca tipul ăla care face un test Rorschach.

You all know what Rorschach tests are?

Știți ce sunt testele Rorschach?

A psychologist shows you some ink blots, they look like that,

Un psiholog îți arată niște pete de cerneală care arată așa

and asks, "What do you see?"

și te întreabă ce vezi.

So the guy looks at his ink blot and he says,

Tipul se uită la pată și zice:

"Well, I definitely don't see blood."

„Clar nu văd sânge.”

And the examiner says,

Iar examinatorul zice:

"Alright, tell me what else you definitely don't see."

„Bun, spune-mi și ce altceva nu vezi.”

In writing, this is called point of view.

În narațiune, asta se numește perspectivă.

What is the narrator not willing to see?

Ce nu e naratorul dispus să vadă?

So, I want to read you one more letter.

Vreau să vă mai citesc încă un mesaj.

And it goes like this.

Zice așa:

"Dear Therapist,

„Dragă psihoterapeută,

I need help with my wife.

Am nevoie de ajutor cu soția mea.

Lately, everything I do irritates her,

De la o vreme tot ce fac o irită,

even small things, like the noise I make when I chew.

până și fleacuri precum zgomotul pe care-l fac când mestec.

At breakfast,

La dejun am văzut că încearcă să-mi pună pe ascuns mai mult lapte în cereale

I noticed that she even tries to secretly put extra milk in my granola

so it won't be as crunchy."

ca să nu mai fie așa crocante.”

(Laughter)

(Râsete)

"I feel like she became critical of me after my father died two years ago.

„Am impresia că a început să mă critice acum doi ani după moartea tatălui meu.

I was very close with him,

Eram tare apropiat de el,

and her father left when she was young,

iar tatăl ei a părăsit-o când era mică,

so she couldn't relate to what I was going through.

așa că n-a putut înțelege prin ce-am trecut.

There's a friend at work whose father died a few months ago,

O prietenă la serviciu și-a pierdut tatăl acum câteva luni

and who understands my grief.

și-mi înțelege durerea.

I wish I could talk to my wife like I talk to my friend,

Aș vrea să pot vorbi cu soția la fel cum vorbesc cu prietena,

but I feel like she barely tolerates me now.

dar am impresia că abia de mă tolerează acum.

How can I get my wife back?"

Cum pot să-mi recâștig soția?”

OK.

Bine.

So, what you probably picked up on

Probabil v-ați dat seama

is that this is the same story I read you earlier,

că e vorba de aceeași poveste de mai devreme,

just told from another narrator's point of view.

doar că spusă din perspectiva altui narator.

Her story was about a husband who's cheating,

Povestea ei era despre un soț care înșeală,

his story is about a wife who can't understand his grief.

povestea lui e despre o soție care nu-i înțelege durerea.

But what's remarkable, is that for all of their differences,

E remarcabil că în ciuda diferențelor

what both of these stories are about is a longing for connection.

în ambele povești se tânjește după conexiune.

And if we can get out of the first-person narration

Dacă reușim să ieșim din narațiunea la persoana I

and write the story from another character's perspective,

și să scriem povestea din perspectiva altui personaj,

suddenly that other character becomes much more sympathetic,

acel personaj devine subit mult mai simpatic,

and the plot opens up.

iar scenariul se deschide.

That's the hardest step in the editing process,

Ăsta e cel mai dificil pas în procesul editorial,

but it's also where change begins.

dar e și unde începe schimbarea.

What would happen if you looked at your story

Ce s-ar întâmpla dacă ți-ai privi povestea

and wrote it from another person's point of view?

și ai scrie-o din perspectiva altcuiva?

What would you see now from this wider perspective?

Ce ai vedea acum din perspectiva asta mai largă?

That's why, when I see people who are depressed,

De asta, când văd oameni deprimați, zic uneori:

I sometimes say,

„Nu ești cea mai potrivită persoană cu care să vorbești despre tine acum”,

"You are not the best person to talk to you about you right now,"

fiindcă depresia ne distorsionează poveștile într-un fel aparte.

because depression distorts our stories in a very particular way.

It narrows our perspectives.

Ne limitează perspectiva.

The same is true when we feel lonely or hurt or rejected.

Asta e valabil și când ne simțim singuri, răniți sau respinși.

We create all kinds of stories,

Creăm tot felul de povești,

distorted through a very narrow lens

distorsionate cu o lentilă îngustă

that we don't even know we're looking through.

prin care nici nu ne dăm seama că privim.

And then, we've effectively become our own fake-news broadcasters.

Și așa devenim propriii noștri difuzori de știri false.

I have a confession to make.

Trebuie să vă mărturisesc ceva.

I wrote the husband's version of the letter I read you.

Eu am scris mesajul cu versiunea soțului.

You have no idea how much time I spent

Habar n-aveți cât mi-a luat

debating between granola and pita chips, by the way.

să aleg între cereale și chipsuri de pită.

I wrote it based on all of the alternative narratives

Am scris bazându-mă pe toate narațiunile alternative

that I've seen over the years,

văzute de-a lungul anilor

not just in my therapy practice, but also in my column.

nu doar în cabinetul meu, ci și la rubrica de sfaturi,

When it's happened

când s-a întâmplat

that two people involved in the same situation

ca doi oameni implicați în aceeași situație

have written to me, unbeknownst to the other,

să-mi scrie fără știrea celuilalt,

and I have two versions of the same story

iar eu am două versiuni ale aceleiași povești în căsuța poștală.

sitting in my inbox.

That really has happened.

Asta chiar s-a întâmplat.

I don't know what the other version of this woman's letter is,

Nu știu care e cealaltă versiune a poveștii femeii,

but I do know this:

dar știu un lucru:

she has to write it.

ea trebuie s-o scrie.

Because with a courageous edit,

Pentru că editând cu curaj,

she'll write a much more nuanced version of her letter that she wrote to me.

o să scrie o versiune și mai nuanțată a mesajului pe care mi l-a trimis.

Even if her husband is having an affair of any kind --

Chiar dacă soțul ei are o aventură de orice fel –

and maybe he is --

și poate chiar are –

she doesn't need to know what the plot is yet.

ea n-are nevoie să știe care e scenariul deocamdată.

Because just by virtue of doing an edit,

Pentru că simplul fapt că editează

she'll have so many more possibilities for what the plot can become.

îi oferă și mai multe posibilități pentru ce poate deveni scenariul.

Now, sometimes it happens that I see people who are really stuck,

Uneori văd oameni care sunt blocați

and they're really invested in their stuckness.

și tare implicați în blocajul ăsta.

We call them help-rejecting complainers.

Îi numim oameni care se plâng și refuză ajutor.

I'm sure you know people like this.

Sigur cunoașteți și voi așa oameni.

They're the people who, when you try to offer them a suggestion,

Sunt cei care, când încerci să le oferi o sugestie,

they reject it with, "Yeah, no, that will never work, because ..."

o resping cu: „Da, nu, n-o să meargă pentru că...”

"Yeah, no, that's impossible, because I can't do that."

„Da, nu, e imposibil pentru că nu pot să fac asta.”

"Yeah, I really want more friends, but people are just so annoying."

„Da, tare vreau mai mulți prieteni, dar oamenii sunt așa de enervanți.”

(Laughter)

(Râsete)

What they're really rejecting

Ceea ce resping, de fapt,

is an edit to their story of misery and stuckness.

e o revizie a poveștii lor plină de suferință și blocaje.

And so, with these people, I usually take a different approach.

Așa că am altă abordare cu oamenii ăștia.

And what I do is I say something else.

Le spun altceva.

I say to them,

Le zic:

"We're all going to die."

„O să murim cu toții.”

I bet you're really glad I'm not your therapist right now.

Pariez că vă bucurați că nu sunt psihoterapeuta voastră.

Because they look back at me

Fiindcă mă privesc

the way you're looking back at me right now,

exact cum vă uitați voi acum,

cu privirea plină de confuzie.

with this look of utter confusion.

Dar apoi le explic că există o poveste

But then I explain that there's a story

that gets written about all of us, eventually.

care se scrie despre fiecare dintre noi, într-un final.

It's called an obituary.

Se numește necrolog.

And I say that instead of being authors of our own unhappiness,

Și le zic că în loc să fim autorii nefericirii noastre,

we get to shape these stories while we're still alive.

putem să influențăm poveștile cât trăim.

We get to be the hero and not the victim in our stories,

Putem fi eroi în loc de victime în poveștile noastre,

we get to choose what goes on the page that lives in our minds

putem alege ce se petrece pe pagina din mințile noastre

and shapes our realities.

și ne influențează realitatea.

I tell them that life is about deciding which stories to listen to

Le spun că viața presupune să alegem poveștile pe care le ascultăm

and which ones need an edit.

și pe cele ce trebuie editate.

And that it's worth the effort to go through a revision

Și că se merită să treacă printr-o revizie,

because there's nothing more important to the quality of our lives

fiindcă nimic nu-i mai important pentru calitatea vieții

than the stories we tell ourselves about them.

decât poveștile pe care ni le spunem despre ele.

I say that when it comes to the stories of our lives,

Când vine vorba de poveștile vieților noastre,

we should be aiming for our own personal Pulitzer Prize.

ar trebui să țintim la propriul premiu Pulitzer.

Now, most of us aren't help-rejecting complainers,

Majoritatea dintre noi nu ne plângem și refuzăm ajutorul

or at least we don't believe we are.

sau cel puțin nu credem asta.

But it's a role that is so easy to slip into

Dar ăsta e un rol în care e ușor să ne eschivăm

when we feel anxious or angry or vulnerable.

când suntem îngrijorați, nervoși sau vulnerabili.

So the next time you're struggling with something,

Așa că data viitoare când vă chinuiți cu ceva,

remember,

amintiți-vă:

we're all going to die.

o să murim cu toții.

(Laughter)

(Râsete)

And then pull out your editing tools

Apoi, scoateți-vă trusa de editare

and ask yourself:

și întrebați-vă:

what do I want my story to be?

„Care vreau să fie povestea mea?”

And then, go write your masterpiece.

Iar apoi mergeți să vă scrieți capodopera.

Thank you.

Vă mulțumesc!

(Applause)

(Aplauze)