Where joy hides and how to find it | Ingrid Fetell Lee

Traducător: Claudia Pravat Corector: Veronica Muntean

It's 2008,

E anul 2008 și finalizez primul an la școala de design.

and I'm just finishing my first year of design school.

And I'm at my first year-end review,

E prima evaluare de final de an,

which is a form of ritual torture for design students,

care e o formă de tortură pentru studenții de la design,

where they make you take everything you made over the course of the year

unde trebuie să aduni tot ce ai făcut de-a lungul anului,

and lay it out on a table

să le expui pe o masă

and stand next to it while a bunch of professors,

și să stai alături de ea, în timp ce niște profesori,

most of whom you've never seen before,

dintre care pe mulți nu i-ai văzut niciodată,

give you their unfiltered opinions of it.

își dau cu părerea despre ele.

So it's my turn and I'm standing next to my table,

E rândul meu și sunt lângă masa mea,

everything neatly lined up,

unde totul e ordonat cu grijă

and I'm just hoping that my professors can see

și sper că profesorii vor vedea cât de mult efort am depus

how much effort I've put into making my designs practical

pentru a-mi face creațiile practice, ergonomice și sustenabile.

and ergonomic and sustainable.

And I'm starting to get really nervous,

Începe să mă cuprindă neliniștea, pentru că nimeni nu spune nimic.

because for a long time, no one says anything.

It's just completely silent.

E o liniște totală.

And then one of the professors starts to speak, and he says,

Apoi unul dintre profesori spune:

"Your work gives me a feeling of joy."

„Creațiile tale îmi dau un sentiment de bucurie.”

Joy?

Bucurie?

I wanted to be a designer because I wanted to solve real problems.

Am vrut să mă fac designer ca să rezolv probleme adevărate.

Joy is nice, I guess, but it's kind of light --

Bucuria e frumoasă, probabil, dar nu e așa importantă,

not substantial.

sau nu semnificativ.

But I was also kind of intrigued,

Dar m-a și intrigat,

because joy is this intangible feeling,

pentru că bucuria e sentimentul acesta intangibil,

and how does that come from the stuff on the table next to me?

iar asta nu prea reieșea din exponatele de pe masa mea.

I asked the professors,

I-am întrebat pe profesori:

"How do things make us feel joy?

„Cum ne fac lucrurile să simțim bucurie?

How do tangible things make us feel intangible joy?"

Cum ne fac lucrurile tangibile să simțim o bucurie intangibilă?”

They hemmed and hawed and gestured a lot with their hands.

Au ezitat și au început să gesticuleze mult cu mâinile.

"They just do," they said.

„Așa, pur și simplu”, au spus.

I packed up my things for the summer,

Mi-am împachetat lucrurile la sfârșit de an,

but I couldn't stop thinking about this question ...

dar mă tot gândeam la această întrebare

and this launched a journey --

și așa a început o călătorie

one that I didn't know at the time would take me 10 years --

despre care nu știam atunci că îmi va lua zece ani

to understand the relationship between the physical world

ca să înțeleg legătura dintre lumea materială

and the mysterious, quixotic emotion we call "joy."

și misteriosul sentiment donquijotesc pe care îl numim „bucurie”.

And what I discovered is that not only are they linked,

Și am descoperit nu doar că sunt legate,

but that the physical world can be a powerful resource to us

ci și că lumea materială poate fi o resursă importantă

in creating happier, healthier lives.

pentru a ne face viețile mai fericite și mai sănătoase.

After my review,

După această evaluare,

I thought, "I know what joy feels like,

m-am gândit: „Știu cum e să fii bucuros,

but what is it, exactly?"

dar, mai exact, ce e bucuria?”

And I found that even scientists don't always agree,

Și am aflat că nici măcar cercetătorii nu se pun mereu de acord

and they sometimes use the words "joy" and "happiness" and "positivity"

și uneori folosesc termenii „bucurie”, „fericire” și „optimism”

more or less interchangeably.

oarecum cu același sens.

But broadly speaking, when psychologists use the word joy,

Dar în general, când psihologii folosesc cuvântul „bucurie”,

what they mean is an intense, momentary experience

se gândesc la trăirea intensă și trecătoare a unei emoții pozitive:

of positive emotion --

one that makes us smile and laugh and feel like we want to jump up and down.

una care ne face să zâmbim, să râdem și să sărim în sus de bucurie.

And this is actually a technical thing.

De fapt, acesta e un lucru specific.

Starea aceea când vrei să sari în sus de bucurie

That feeling of wanting to jump up and down

e o metodă prin care cercetătorii măsoară bucuria.

is one of the ways that scientists measure joy.

It's different than happiness,

E diferită de fericire,

which measures how good we feel over time.

care măsoară cât de bine ne simțim în timp.

Joy is about feeling good in the moment,

Bucuria e să te simți bine acum, în acest moment.

right now.

A fost interesant pentru mine,

And this was interesting to me

because as a culture, we are obsessed with the pursuit of happiness,

pentru că în cultura noastră suntem obsedați să găsim fericirea,

and yet in the process, we kind of overlook joy.

deși în acest proces ignorăm bucuria.

So this got me thinking:

Așa că am început să mă gândesc de unde vine bucuria.

Where does joy come from?

I started asking everyone I knew,

Am întrebat toți cunoscuții și chiar oamenii întâlniți pe stradă

and even people I just met on the street,

about the things that brought them joy.

despre lucrurile care le aduc bucurie.

On the subway, in a café, on an airplane,

În metrou, în cafenea, în avion,

it was, "Hi, nice to meet you. What brings you joy?"

spuneam „Salut, mă bucur să te cunosc. Ce îți aduce bucurie?”

I felt like a detective.

Mă simțeam ca un detectiv.

I was like, "When did you last see it?

Îi întrebam: „Unde ai întâlnit-o ultima oară?

Who were you with? What color was it?

Cu cine erai? Ce culoare avea?

Did anyone else see it?"

A mai văzut-o cineva?”

I was the Nancy Drew of joy.

Eram detectivul bucuriei.

(Laughter)

(Râsete)

And after a few months of this, I noticed that there were certain things

După câteva luni, am observat câteva lucruri

that started to come up again and again and again.

care se tot repetau.

They were things like cherry blossoms

Erau lucruri precum florile de cireș

and bubbles ...

și baloane de săpun...

swimming pools and tree houses ...

piscine și căsuțe în copaci...

hot air balloons and googly eyes --

baloane cu aer cald și ochișori mișcători...

(Laughter)

(Râsete)

and ice cream cones, especially the ones with the sprinkles.

și înghețată la cornet, mai ales cea cu bombonele.

These things seemed to cut across lines of age and gender and ethnicity.

Aceste lucruri păreau să nu țină cont de vârstă, gen și etnie.

I mean, if you think about it,

Dacă stai și te gândești, cu toții ne oprim și ne uităm spre cer

we all stop and turn our heads to the sky

când arcul multicolor al curcubeului străbate văzduhul.

when the multicolored arc of a rainbow streaks across it.

And fireworks --

Și artificiile...

we don't even need to know what they're for,

nici măcar nu trebuie să știm motivul,

and we feel like we're celebrating, too.

că deja simțim că sărbătorim și noi.

These things aren't joyful for just a few people;

Aceste lucruri nu aduc bucurie doar unui număr mic de oameni;

they're joyful for nearly everyone.

ele aduc bucurie aproape tuturor.

They're universally joyful.

Sunt universal aducătoare de bucurie.

And seeing them all together,

Văzându-le pe toate împreună,

it gave me this indescribably hopeful feeling.

am avut o senzație de speranță de nedescris.

The sharply divided, politically polarized world we live in

Lumea dezbinată și polarizată politic în care trăim

sometimes has the effect of making our differences feel so vast

reușește uneori să facă diferențele să se simtă atât de uriașe,

as to be insurmountable.

încât par de nedepășit.

And yet underneath it all,

Totuși, sub toate astea,

there's a part of each of us that finds joy in the same things.

există ceva în fiecare din noi, care găsește bucurie în aceleași lucruri.

And though we're often told that these are just passing pleasures,

Și chiar dacă ni se spune că sunt doar plăceri trecătoare,

in fact, they're really important,

de fapt ele sunt importante,

because they remind us of the shared humanity we find

pentru că ne aduc aminte de omenia împărtășită

in our common experience of the physical world.

în experiențe obișnuite din lumea noastră.

But I still needed to know:

Dar tot trebuia să știu:

What is it about these things that makes them so joyful?

Ce face ca aceste lucruri să fie aducătoare de bucurie?

I had pictures of them up on my studio wall,

Aveam fotografii pe pereții studioului meu

and every day, I would come in and try to make sense of it.

și în fiecare zi încercam să înțeleg.

And then one day, something just clicked.

Și într-o zi mi-am dat seama.

I saw all these patterns:

Am observat toate aceste tipare: obiecte rotunde, explozii de culori vii,

round things ...

pops of bright color ...

symmetrical shapes ...

forme simetrice, senzația de belșug și diversitate,

a sense of abundance and multiplicity ...

a feeling of lightness or elevation.

sentimentul de eliberare și înălțare.

When I saw it this way,

Când am înțeles, mi-am dat seama că deși bucuria e misterioasă și iluzorie,

I realized that though the feeling of joy is mysterious and elusive,

we can access it through tangible, physical attributes,

putem să ajungem la ea prin metode fizice tangibile

or what designers call aesthetics,

sau ceea ce designerii numesc estetică,

a word that comes from the same root as the Greek word "aísthomai,"

un cuvânt care are aceeași rădăcină cu cuvântul grecesc „aísthomai”,

which means, "I feel," "I sense," "I perceive."

care înseamnă „simt”, „înțeleg”, „percep”.

And since these patterns were telling me that joy begins with the senses,

Fiindcă aceste tipare îmi spuneau că bucuria începe în simțuri,

I began calling them "Aesthetics of Joy";

le-am numit „Estetica bucuriei”, senzațiile de bucurie.

the sensations of joy.

And in the wake of this discovery,

În urma acestei descoperiri,

am observat ceva în jurul meu,

I noticed something that as I walked around,

I began spotting little moments of joy everywhere I went --

am început să văd mici momente de bucurie:

a vintage yellow car

o mașină galbenă de epocă sau o operă ingenioasă de artă urbană.

or a clever piece of street art.

It was like I had a pair of rose-colored glasses,

Era ca și cum aveam o pereche de ochelari roz

and now that I knew what to look for,

și pentru că știam ce să caut, o vedeam peste tot.

I was seeing it everywhere.

It was like these little moments of joy were hidden in plain sight.

Ca și cum toate momentele mici de bucurie erau ascunse sub ochii noștri.

And at the same time,

Și în același timp, mi-am dat seama de altceva:

I had another realization,

that if these are the things that bring us joy,

dacă acestea sunt lucrurile care ne aduc bucurie,

then why does so much of the world look like this?

de ce lumea arată astfel?

(Laughter)

(Râsete)

Why do we go to work here?

De ce mergem la serviciu aici?

Why do we send our kids to schools that look like this?

De ce ne trimitem copiii la școli care arată așa?

Why do our cities look like this?

De ce orașele noastre arată așa?

And this is most acute for the places that house the people

Iar asta se întâmplă cel mai des în locurile care îi adăpostesc

that are most vulnerable among us:

pe cei mai vulnerabili dintre noi: case de bătrâni, spitale,

nursing homes,

hospitals,

homeless shelters,

centre pentru oamenii străzii, locuințe sociale.

housing projects.

How did we end up in a world that looks like this?

Cum am ajuns într-o lume care arată în acest fel?

We all start out joyful,

Pornim la drum bucuroși, dar pe măsură ce îmbătrânim,

but as we get older,

being colorful or exuberant opens us up to judgment.

suntem judecați dacă suntem exuberanți sau foarte expresivi.

Adults who exhibit genuine joy are often dismissed as childish

Adulții ce manifestă o bucurie veritabilă sunt adesea considerați imaturi

or too feminine

sau prea feminini, neserioși sau îngăduitori cu sine,

or unserious

or self-indulgent,

and so we hold ourselves back from joy,

așa că ne abținem de la bucurie și ajungem într-o lume care arată așa.

and we end up in a world that looks like this.

But if the aesthetics of joy can be used

Dar dacă am folosi estetica bucuriei

to help us find more joy in the world around us,

pentru a găsi mai multă bucurie în jurul nostru,

then couldn't they also be used to create more joy?

n-am putea să o folosim pentru a crea mai multă bucurie?

I spent that last two years scouring the planet,

Mi-am petrecut ultimii doi ani cutreierând lumea,

looking for different ways that people have answered this question.

căutând diverse răspunsuri la această întrebare.

And this led me to the work of the artist Arakawa

Asta m-a adus la opera artistei Arakawa și a poetei Madeline Gins,

and the poet Madeline Gins,

who believed that these kinds of environments are literally killing us.

care credeau că astfel de medii într-adevăr ne omoară.

And so they set out the create an apartment building

Așadar s-au gândit să creeze un complex de apartamente,

that they believed would reverse aging.

care credeau că va opri îmbătrânirea.

And this is it.

Îl vedeți aici.

(Laughter)

(Râsete)

(Applause)

(Aplauze)

It's a real place, just outside Tokyo.

Locul acesta chiar există lângă Tokyo.

I spent a night there, and it's a lot.

Am petrecut o noapte acolo, e plăcut.

(Laughter)

(Râsete)

The floors undulate,

Pardoseala se ondulează,

so you don't end up walking around

astfel că nu prea mergi prin apartament,

so much as kind of bouncing around the apartment,

ci aproape sari și sunt culori vii peste tot.

and there are bright colors in every direction.

I'm not sure I left any younger,

Nu știu dacă am plecat mai tânără,

but it's as if, by trying to create an apartment

dar e ca și cum, încercând să creeze acest apartament

that would make us feel youthful,

care ne-ar face să ne simțim mai tineri, au creat unul plin de bucurie.

they ended up creating one that was joyful.

And yes, this is a bit much for everyday life,

Într-adevăr e cam mult pentru viața de zi cu zi,

but it made me wonder: What about the rest of us?

dar m-a făcut să mă întreb: Cum rămâne cu noi?

How do we bring these ideas back into the real world?

Cum aducem aceste idei în lumea reală?

So I started finding people who were doing just that.

Așa că am căutat oameni care să facă asta.

For example, this hospital, designed by the Danish artist Poul Gernes.

De exemplu, acest spital proiectat de artistul danez Poul Gernes.

Or these schools,

Sau aceste școli transformate de organizația nonprofit Publicolor.

transformed by the non-profit Publicolor.

What's interesting is that Publicolor has heard from school administrators

E interesant că Publicolor a aflat de la administrația școlii

who say that attendance improves,

că prezența s-a îmbunătățit, au dispărut graffitiurile,

graffiti disappears

and kids actually say they feel safer in these painted schools.

iar copiii se simt mai în siguranță în aceste școli colorate.

And this aligns with research conducted in four countries,

Acest lucru coincide cu cercetările efectuate în patru țări,

which shows that people working in more colorful offices

care arată că oamenii care lucrează în birouri mai colorate sunt mai atenți,

are actually more alert,

more confident

mai încrezători și mai prietenoși decât cei ce lucrează în spații monotone.

and friendlier than those working in drab spaces.

Why would this be the case?

De ce se întâmplă asta?

Well, as I started to trace back our love of color,

Pe măsură ce am urmărit de unde vine atracția pentru culoare,

I found that some researchers see a connection to our evolution.

am aflat că unii cercetători au constatat o legătură cu evoluția.

Color, in a very primal way, is a sign of life, a sign of energy.

Culoarea, într-un fel foarte primitiv, e un semn de viață, de energie.

And the same is true of abundance.

Același lucru e valabil despre belșug.

We evolved in a world where scarcity is dangerous,

Am evoluat într-o lume unde lipsurile sunt periculoase

and abundance meant survival.

și abundența înseamnă supraviețuire.

So, one confetto --

Așadar un confeto, care e și singularul pentru confeti,

which happens to be the singular of confetti,

in case you were wondering --

dacă cumva vă întrebați,

(Laughter)

(Râsete)

isn't very joyful,

nu aduce așa multă bucurie, dar dacă o înmulțești,

but multiply it,

and you have a handful of one of the most joyful substances

vei avea o mână plină cu cele mai plăcute lucruri de pe planetă.

on the planet.

The architect Emmanuelle Moureaux uses this idea in her work a lot.

Arhitecta Emmanuelle Moureaux folosește des această idee în lucrări.

This is a nursing home she designed,

Aici a proiectat o casă de bătrâni

where she uses these multicolored spheres to create a feeling of abundance.

unde folosește aceste sfere multicolore pentru a crea o senzație de belșug.

And what about all those round things I noticed?

Dar cum rămâne cu acele obiecte rotunde?

Well, it turns out neuroscientists have studied this, too.

Se pare că și ele au fost studiate de neurologi.

They put people into fMRI machines,

Au examinat oamenii folosind rezonanța magnetică funcțională

and they showed them pictures of angular objects and round ones.

și le-au arătat imagini cu obiecte unghiulare și rotunde.

And what they found is that the amygdala,

Și au observat că amigdala,

a part of the brain associated in part with fear and anxiety,

o parte a creierului asociată cu frica și anxietatea,

lit up when people looked at angular objects,

s-a activat când au privit obiecte ascuțite,

but not when they looked at the round ones.

dar nu și la cele rotunde.

They speculate that because angles in nature

Au presupus că din cauza unghiurilor din natură,

are often associated with objects that might be dangerous to us,

care sunt adesea asociate cu obiecte care pot fi periculoase pentru noi,

that we evolved an unconscious sense of caution around these shapes,

am dezvoltat un sentiment subconștient de precauție în jurul acestor forme,

whereas curves set us at ease.

în timp ce liniile curbate ne fac să ne simțim în largul nostru.

You can see this in action in the new Sandy Hook Elementary School.

Asta se poate vedea foarte bine la noua școală elementară Sandy Hook.

After the mass shooting there in 2012,

După atacul armat din 2012,

the architects Svigals + Partners

grupul de arhitecți Svigals + Partners și-au dat seama

knew that they needed to create a building that was secure,

că trebuie să creeze o clădire care să fie sigură,

but they wanted to create one that was joyful,

dar care să aducă și bucurie, așadar au folosit multe linii curbe.

and so they filled it with curves.

There are waves running along the side of the building,

Sunt valuri de-a lungul părții exterioare a clădirii,

and these squiggly canopies over the entryway,

acoperișuri ondulate deasupra intrării

and the whole building bends toward the entrance

și întreaga clădire se curbează spre intrare,

in a welcoming gesture.

într-un gest de bun-venit.

Each moment of joy is small,

Fiecare moment de bucurie e mic,

but over time, they add up to more than the sum of their parts.

dar în timp ele reprezintă mai mult decât părțile componente.

And so maybe instead of chasing after happiness,

În loc să alergăm după fericire, mai bine am accepta bucuria

what we should be doing is embracing joy

and finding ways to put ourselves in the path of it more often.

și am găsi modalități să ne întâlnim mai des cu ea.

Deep within us,

În adâncul nostru, toți avem acest impuls

we all have this impulse to seek out joy in our surroundings.

de a căuta bucuria în lucrurile înconjurătoare.

And we have it for a reason.

Și pe bună dreptate.

Joy isn't some superfluous extra.

Bucuria nu e ceva suplimentar.

It's directly connected to our fundamental instinct for survival.

Are legătură directă cu instinctul nostru de supraviețuire.

On the most basic level,

La cel mai elementar nivel,

the drive toward joy is the drive toward life.

drumul către bucurie este drumul spre viață.

Thank you.

Vă mulțumesc!

(Applause)

(Aplauze)

Thank you.

Vă mulțumesc!

Thank you,

Vă mulțumesc,

thank you.

vă mulțumesc!

(Applause)

(Aplauze)