How humanity got hooked on coffee - Jonathan Morris

Traducător: Teodora Vladianu Corector: Claudia Pravat

One day around 850 CE, a goatherd named Kaldi observed that,

Într-o zi, în jurul anului 850 d.Hr., un păstor pe nume Kaldi a observat că,

after nibbling on some berries, his goats started acting abnormally.

după ce au mâncat niște fructe de pădure, caprele lui au devenit agitate.

Kaldi tried them himself, and soon enough he was just as hyper.

Kaldi le-a încercat și el, iar curând a început să fie la fel de agitat.

This was humanity’s first run-in with coffee—

Asta a fost prima interacțiune a omenirii cu cafeaua

or so the story goes.

sau cel puțin așa se vehiculează.

When exactly people began consuming coffee is unclear—

Nu se știe foarte clar când au început oamenii să consume cafea,

but at some point before the 1400s, in what’s now Ethiopia,

dar la un moment dat, înainte de 1400, pe locul unde se află acum Etiopia

people began foraging for wild coffee in the forest undergrowth.

oamenii au început să caute cafea sălbatică prin tufișurile pădurii.

The reason coffee plants are equipped with lots of caffeine

Motivul pentru care plantele de cafea conțin multă cofeină

might be because it makes them unattractive to herbivores

ar putea fi pentru că le face respingătoare pentru erbivore

or more attractive to pollinators.

sau mai atractive pentru polenizatori.

But either way, people caught on to coffee’s advantages

Oricum ar fi, oamenii au recunoscut imediat avantajele cafelei

and began making tea from its leaves;

și au început să facă ceai din frunze;

combining its berries with butter and salt for a sustaining snack;

fructele le-au mâncat cu unt și sare pentru o gustare sățioasă;

and drying, roasting, and simmering its cherries into an energizing elixir.

au uscat, prăjit și fiert boabele, rezultând un elixir energizant.

Coffee rode trade routes into the Middle East,

Cafeaua a ajuns pe rutele de comerț din Orientul Mijlociu,

and its widespread popularity began brewing in earnest in the 1450s.

iar popularitatea sa pe scară largă a început prin anii 1450.

Upon returning from a visit to Ethiopia,

La întoarcerea dintr-o vizită în Etiopia,

a Sufi leader recommended that worshippers in Yemen

un lider sufit a recomandat credincioșilor din Yemen să utilizeze cafeaua

use coffee during ritual chants and dances.

în timpul cântărilor și dansurilor ritualice.

Soon enough, people within the Ottoman Empire

Curând, oameni din Imperiul Otoman au început

began roasting and grinding the beans to yield a darker, bolder beverage.

să prăjească și să macine boabele ca să obțină o băutură mai intensă.

Many gathered in guesthouses and outside mosques

Mulți se adunau în case de oaspeți și pe lângă moschei

to partake in coffee’s comforts.

pentru a se cufunda în confortul cafelei.

But authorities grew concerned about whether coffee’s influence

Dar autoritățile și-au făcut griji legate de influența pozitivă

was innocent or intoxicating,

sau potențialul toxic al cafelei,

and if Muslims should be allowed to drink it.

și dacă musulmanii au voie să o bea.

Indeed, in 1511, a religious court in Mecca put coffee on trial.

În 1511, o instanță religioasă din Mecca a trimis cafeaua în judecată.

Scholars finally deemed it permissible,

Într-un final, învățații au declarat-o admisibilă

so coffeehouses sprang up in Damascus, Istanbul, and beyond,

și așa au apărut cafenele în Damasc, Istanbul și nu numai,

where clientele could sip coffee, smoke, and enjoy a variety of entertainment.

unde clientela savura cafea, fuma și se bucura de distracție.

By the late 1500s, people in Yemen were farming coffee

Până la sfârșitul anilor 1500, populația din Yemen deja cultiva cafea

and exporting it from the port of Al-Makha,

și o exporta din portul Al-Makha,

which became known in other parts of the world as Mocha.

care a devenit cunoscut ca Mocha în alte părți ale lumii.

But coffee was eventually transported— or smuggled— into India,

Mai târziu, cafeaua a pătruns în India,

and soon took root in Java and beyond.

a prins rădăcini în Java și nu numai.

Meanwhile, the Ottoman Empire introduced the stimulating substance to Europe.

Între timp, Imperiul Otoman a lansat substanța stimulantă și în Europa.

Central London’s first coffeehouses opened in the 1650s.

Primele cafenele din centrul Londrei s-au deschis în anii 1650.

By 1663 there were more than 80.

Până în 1663, numărul lor depășea 80.

And despite King Charles II’s attempt to ban them in 1675,

Contrar încercării regelui Carol al II-lea de a le interzice în 1675,

coffeehouses kept simmering as social and intellectual hotbeds.

cafenelele au continuat să existe ca focare sociale și intelectuale.

In 1679, for instance, patrons of Garraway’s coffeehouse

În 1679, de exemplu, clienții cafenelei Garraway’s

had the pleasure of watching Robert Hooke, the scientist who coined the term “cell,”

l-au urmărit pe Robert Hooke, cel care a inventat termenul „celulă”,

publicly dissect a porpoise.

disecând un marsuin în public.

In France, people began mixing coffee with milk and sugar.

În Franța, oamenii au început să amestece cafeaua cu lapte și zahăr.

And throughout the 1700s,

De-a lungul secolului al XVIII-lea,

Paris’ coffeehouses hosted Enlightenment figures like Diderot and Voltaire,

cafenelele din Paris au găzduit iluminiști precum Diderot și Voltaire,

who allegedly drank 50 cups of coffee a day.

despre care se spune că beau 50 de căni de cafea pe zi.

Granted, these were likely small servings of comparatively weak coffee—

Desigur, acestea erau probabil porții mici de cafea relativ slabă -

but still, impressive.

dar e impresionant oricum.

Meanwhile, European empires began profiting off coffee-growing,

Între timp, imperiile europene au început să profite de pe urma cultivării cafelei,

establishing enslaved or exploited workforces

instituind forța de muncă prin sclavie sau exploatare

in Asia, Latin America, and the Caribbean.

în Asia, America Latină și Caraibe.

As cultivation boomed in Latin America, fueled by slavery,

Pe măsură ce cultivarea a prosperat în America Latină, alimentată de sclavie,

growers displaced Indigenous populations

crescătorii au strămutat populații indigene,

and burned forests to establish ever-expanding plantations.

au ars păduri pentru a stabili plantații în continuă expansiune.

By 1906, Brazil was exporting over 80% of the world’s coffee.

La 1906, Brazilia exporta peste 80% din cafeaua din lume.

That same year, the Milan World’s Fair showcased

În același an, Târgul Mondial de la Milano a prezentat

the first commercial espresso machine.

primul espressor comercial.

And alongside the development of industrial roasting equipment

Odată cu dezvoltarea aparaturii industriale de prăjire a cafelei,

came various coffee brands.

au apărut diverse mărci de cafea.

By the mid-1950s, about 60% of US factories incorporated coffee breaks.

Până în 1955, pauza de cafea era oferită în 60% din fabricile americane.

As African countries cut colonial ties, many ramped up coffee production.

Tăind legăturile coloniale, țările africane au crescut producția de cafea.

And coffee drinking also later made inroads in East Asia,

Mai târziu, consumul de cafea a ajuns și în Asia de Est,

especially as canned, pre-prepared beverages.

în special ca băutură conservată, pregătită în prealabil.

În ultimele decenii, cafeaua de specialitate,

In more recent decades,

specialty coffees with an emphasis on quality beans and brewing methods

mai precis boabele de calitate și metodele de preparare,

grew popular and propelled farms in Central America and East Africa.

au devenit populare și au propulsat fermele din America Centrală

și Africa de Est.

Yet coffee workers worldwide continued to endure inhumane conditions

Cu toate acestea, muncitorii din industria cafelei lucrau în condiții inumane

and insufficient compensation.

și pe salarii insuficiente.

This motivated certification efforts

Asta a motivat eforturile de certificare

for coffee production that met ethical standards,

ale producătorilor de cafea ce îndeplineau standarde etice

including minimum wage and sustainable farming.

precum un salariu minim și agricultură sustenabilă.

But issues still loom over the industry.

Mai sunt probleme ce amenință industria.

And because of climate change,

Din cauza schimbărilor climatice,

the equatorial “Bean Belt” where coffee thrives

se preconizează că „centura ecuatorială” unde planta prosperă

is projected to shrink in upcoming decades.

se va micșora în următoarele decenii.

It’s unclear exactly what this might look like.

Nu se știe cum ar putea arăta în viitor.

But scientists are investigating possibilities

Oamenii de știință investighează posibilități,

like resilient coffee hybrids that might help weather the unpredictable future—

cum ar fi hibrizi rezistenți de cafea, care ar rezista unui viitor imprevizibil,

all to protect the beverage that’s become a cherished part

orice pentru a proteja băutura care a devenit o piesă de nelipsit

of daily rituals worldwide.

în rutina zilnică din întreaga lume.