The life cycle of a t-shirt - Angel Chang

Ciclul de viață al unui tricou - Angel Chang

Traducător: Alexandru Dragoiu Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

Gândiți-vă la tricoul clasic alb, cu mânecă scurtă.

Consider the classic white t-shirt.

Annually, we sell and buy two billion t-shirts globally,

Anual, vindem și cumpărăm 2 miliarde de tricouri la nivel mondial,

făcându-le unele din cele mai comune obiecte de îmbrăcăminte din lume.

making it one of the most common garments in the world.

But how and where is the average t-shirt made,

Dar cum și unde se fabrică tricoul obișnuit,

and what's its environmental impact?

și care este impactul său asupra mediului?

Obiectele de îmbrăcăminte diferă mult,

Clothing items can vary a lot,

dar un tricou tipic își începe viața într-o fermă din America, China sau India,

but a typical t-shirt begins its life on a farm in America, China, or India

unde bumbacul este semănat, irigat și crescut pentru bulgării săi pufoși.

where cotton seeds are sown, irrigated and grown for the fluffy bolls they produce.

Self-driving machines carefully harvest these puffs,

Mașini automate culeg cu grijă bulgării,

an industrial cotton gin mechanically separates the fluffy bolls from the seeds,

o mașinărie de prelucrare separă mecanic puful de semințe,

iar apoi fibrele sunt presate în baloți de 225 kilograme.

and the cotton lint is pressed into 225-kilogram bales.

Plantelor de bumbac le sunt necesare cantități mari de apă și pesticide.

The cotton plants require a huge quantity of water and pesticides.

2,700 liters of water are needed to produce the average t-shirt,

2.700 litri de apă sunt necesari pentru producerea unui tricou obișnuit,

enough to fill more than 30 bathtubs.

suficient pentru a umple peste 30 de căzi de baie.

Între timp, bumbacul folosește mai multe insecticide și pesticide

Meanwhile, cotton uses more insecticides and pesticides

than any other crop in the world.

decât orice altă cultură din lume.

Aceste substanțe poluante pot fi cancerigene,

These pollutants can be carcinogenic,

harm the health of field workers,

pot să-i îmbolnăvească pe muncitori

and damage surrounding ecosystems.

și să afecteze ecosistemele învecinate.

Some t-shirts are made of organic cotton grown without pesticides and insecticides,

Unele tricouri se fac din bumbac organic, crescut fără pesticide și insecticide,

but organic cotton makes up less than 1%

dar bumbacul organic reprezintă sub 1%

of the 22.7 million metric tons of cotton produced worldwide.

din cele 22.7 milioane de tone de bumbac produs în întreaga lume.

Once the cotton bales leave the farm,

Odată ce baloții de bumbac părăsesc ferma,

sunt trimiși către filaturi,

textile mills ship them to a spinning facility,

de obicei în China sau India,

usually in China or India,

where high-tech machines blend,

unde mașinării avansate amestecă,

card,

cardează,

comb,

piaptănă,

pull,

destramă,

stretch,

laminează,

and, finally, twist the cotton into snowy ropes of yarn called slivers.

și, în cele din urmă, răsucesc bumbacul în fire albe ca zăpada, numite „șuvițe”.

Then, yarns are sent to the mill,

Apoi, firele sunt trimise la filatură,

where huge circular knitting machines

unde mașini uriașe de tricotat, circulare,

weave them into sheets of rough grayish fabric

le țes în foi de material aspru, gri,

treated with heat and chemicals until they turn soft and white.

care, tratat termic și chimic, devine moale și alb.

Aici, materialul este scufundat în înălbitori și coloranți azoici,

Here, the fabric is dipped into commercial bleaches and azo dyes,

which make up the vivid coloring in about 70% of textiles.

folosiți în proporție de 70% pentru colorarea textilelor.

Din păcate, unele dintre aceste substanțe conțin carcinogeni, precum cadmiu,

Unfortunately, some of these contain cancer-causing cadmium,

lead,

plumb,

chromium,

crom

și mercur.

and mercury.

Alte substanțe chimice dăunătoare pot produce contaminarea pe scară largă

Other harmful compounds and chemicals can cause widespread contamination

atunci când sunt deversate în râuri și oceane.

when released as toxic waste water in rivers and oceans.

Technologies are now so advanced in some countries

În unele țări, tehnologia a devenit atât de avansată,

încât întregul proces de cultivare și producție

that the entire process of growing and producing fabric

barely touches a human hand.

abia dacă mai necesită intervenția umană.

Dar numai până în acest stadiu.

But only up until this point.

After the finished cloth travels to factories,

După ce țesătura ajunge în fabrici,

often in Bangladesh, China, India, or Turkey,

de obicei în Bangladeș, China, India sau Turcia,

human labor is still required to stitch them up into t-shirts,

munca umană este încă utilizată la croirea tricourilor,

o operațiune prea complicată pentru a fi făcută automat.

intricate work that machines just can't do.

Acest proces aduce cu sine propriile probleme.

This process has its own problems.

Bangladesh, for example,

Bangladeșul, de exemplu,

which has surpassed China as the world's biggest exporter of cotton t-shirts,

care a depășit China ca lider mondial în exportul de tricouri de bumbac,

employs 4.5 million people in the t-shirt industry,

folosește 4.5 milioane de angajați în industria tricourilor,

dar care muncesc în condiții proaste și au salarii mici, de obicei.

but they typically face poor conditions and low wages.

După producție, tricourile sunt trimise cu vaporul, trenul sau camionul

After manufacture, all those t-shirts travel by ship, train, and truck

to be sold in high-income countries,

spre a fi vândute în țările dezvoltate,

un proces ce dă bumbacului o enormă amprentă de carbon.

a process that gives cotton an enormous carbon footprint.

Anumite țări își produc îmbrăcămintea pe plan intern,

Some countries produce their own clothing domestically,

ce elimină această treaptă a poluării,

which cuts out this polluting stage,

but generally, apparel production accounts for 10% of global carbon emissions.

dar, în general, producția vestimentației

contribuie cu 10% din totalul emisiilor de carbon.

Cifră care se află în creștere.

And it's escalating.

Îmbrăcămintea tot mai ieftină și dorința publicului de a cumpăra,

Cheaper garments and the public's willingness to buy

boosted global production from 1994 to 2014 by 400%

a stimulat producția globală, între 1994 și 2014, cu 400%,

to around 80 billion garments each year.

undeva la aproape 80 de miliarde de haine produse în fiecare an.

Ajuns în casa consumatorului,

Finally, in a consumer's home,

tricoul trece prin una dintre cele mai solicitante faze din viața sa.

the t-shirt goes through one of the most resource-intensive phases of its lifetime.

In America, for instance,

În America, de exemplu,

familia obișnuită își spală rufele de aproape 400 de ori pe an,

the average household does nearly 400 loads of laundry per year

each using about 40 gallons of water.

folosind, la fiecare spălare, aproximativ 150 de litri de apă.

Mașinile de spălat și storcătoarele folosesc energie,

Washing machines and dryers both use energy,

with dryers requiring five to six times more than washers.

storcătoarelor fiindu-le necesară de cinci-șase ori mai multă energie.

Această creștere a industriei îmbrăcămintei din ultimii 20 de ani,

This dramatic shift in clothing consumption over the last 20 years,

driven by large corporations and the trend of fast fashion

condusă de marile corporații și de moda rapid schimbătoare,

has cost the environment,

a afectat mediul,

the health of farmers,

sănătatea fermierilor,

și a promovat metode de muncă îndoielnice.

and driven questionable human labor practices.

De asemenea, a transformat moda în al doilea mare poluator, după petrol.

It's also turned fashion into the second largest polluter in the world after oil.

But there are things we can do.

Dar există soluții.

Consider shopping secondhand.

Luați în considerare hainele second-hand.

Căutați haine făcute din materiale reciclate sau organice.

Try to look for textiles made from recycled or organic fabrics.

Menajați resursele spălând mai rar și uscând natural hainele.

Wash clothes less and line dry to save resources.

Instead of throwing them away at the end of their life,

În loc să le aruncați când devin uzate,

donate, recycle, or reuse them as cleaning rags.

donați-le, reciclați-le sau folosiți-le pe post de cârpe.

Și, în final, vă puteți întreba:

And, finally, you might ask yourself,

how many t-shirts and articles of clothing will you consume over your lifetime,

câte tricouri și articole de îmbrăcăminte veți folosi în cursul vieții

and what will be their combined impact on the world?

și care va fi impactul lor asupra lumii?