History's "worst" nun - Theresa A. Yugar

Traducător: Veronica Muntean Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

Juana Ramírez de Asbaje sat before a panel of prestigious theologians,

Juana Ramírez de Asbaje stătea în faţa unei comisii de teologi,

jurists, and mathematicians.

jurişti şi matematicieni prestigioşi.

The viceroy of New Spain had invited them to test the young woman’s knowledge

Viceregele Noii Spanii îi invitase să testeze cunoştinţele tinerei femei

by posing the most difficult questions they could muster.

punând cele mai dificile întrebări pe care le puteau concepe.

But Juana successfully answered every challenge,

Dar Juana a reuşit să facă faţă oricărei provocări,

from complicated equations to philosophical queries.

de la ecuaţii complicate la întrebări filozofice.

Observers would later liken the scene

Observatorii vor asemăna mai târziu scena

to “a royal galleon fending off a few canoes.”

cu „un galion regal ce respinge câteva canoe".

The woman who faced this interrogation was born in the mid-17th century.

Femeia ce a înfruntat acest interogatoriu s-a născut la mijlocul secolului XVII.

At that time, Mexico had been a Spanish colony for over a century,

În acea perioadă, Mexicul era o colonie spaniolă de peste un secol,

leading to a complex and stratified class system.

îndreptându-se spre un sistem complex şi stratificat.

Juana’s maternal grandparents were born in Spain,

Bunicii de pe linia mamei a Juanei erau născuţi în Spania,

making them members of Mexico’s most esteemed class.

făcându-i membri ai celei mai respectate clase din Mexic.

But Juana was born out of wedlock, and her father – a Spanish military captain –

Dar Juana era un copil din flori iar tatăl său, un căpitan militar spaniol,

left her mother, Doña Isabel, to raise Juana and her sisters alone.

a părăsit-o pe mama ei, Doña Isabel,

care le-a crescut singură pe Juana şi pe surorile ei.

Fortunately, her grandfather’s moderate means

Din fericire, mijloacele de trai moderate ale bunicilor ei

ensured the family a comfortable existence.

au asigurat familiei o existenţă confortabilă.

And Doña Isabel set a strong example for her daughters,

Iar Doña Isabel era un bun exemplu pentru fiicele sale,

successfully managing one of her father’s two estates,

reuşind să gestioneze una din proprietăţile tatălui ei,

despite her illiteracy and the misogyny of the time.

în ciuda analfabetismului ei şi misoginismului perioadei.

It was perhaps this precedent that inspired Juana’s lifelong confidence.

Probabil acest precedent a inspirat încredere Juanei de-a lungul vieţii.

At age three, she secretly followed her older sister to school.

La trei ani, ea mergea la şcoală în secret alături de sora sa mai mare.

When she later learned that higher education was open only to men,

Când a realizat că studiile superioare erau accesibile doar bărbaţilor,

she begged her mother to let her attend in disguise.

ea a implorat-o pe mama sa să o lase să înveţe deghizată.

Her request denied, Juana found solace in her grandfather’s private library.

Cererea fiindu-i respinsă, Juana a găsit alinare în biblioteca bunicului.

By early adolescence, she’d mastered philosophical debate, Latin,

La debutul adolescenţei, stăpânea deja dezbaterile filozofice, latina

and the Aztec language Nahuatl.

şi limba aztecilor Nahuatl.

Juana’s precocious intellect attracted attention

Inteligenţa precoce a Juanei atrăgea atenţia

from the royal court in Mexico City,

curţii regale din oraşul Mexic,

and when she was sixteen,

iar la vârsta de 16 ani,

the viceroy and his wife took her in as their lady-in-waiting.

viceregele şi soţia sa au luat-o la ei ca damă de companie.

Here, her plays and poems alternately dazzled and outraged the court.

Aici piesele şi poemele sale fascinau şi totodată indignau curtea.

Her provocative poem Foolish Men

Poemul ei provocator „Foolish Men”

infamously criticized sexist double standards,

a criticat în mod scandalos dublele standarde sexiste,

decrying how men corrupt women while blaming them for immorality.

condamnând modul în care bărbaţii corup femeile, învinuindu-le de imoralitate.

Despite its controversy, her work still inspired adoration,

În ciuda acestei controverse, munca sa totuşi inspira adoraţie

and numerous proposals.

şi numeroase cereri în căsătorie.

But Juana was more interested in knowledge than marriage.

Dar Juana era interesată mai mult de cunoaştere decât de căsătorie.

And in the patriarchal society of the time,

Iar în societatea patriarhală a timpului,

there was only one place she could find it.

exista un singur loc unde o putea găsi.

The Church, while still under the zealous influence of the Spanish Inquisition,

Biserica, fiind sub influenţa stăruitoare a Inchiziţiei spaniole,

would allow Juana to retain her independence and respectability

ar permite Juanei să-şi menţină independenţa şi respectul,

while remaining unmarried.

rămânând nemăritată.

At age 20, she entered the Hieronymite Convent of Santa Paula

La 20 de ani, a intrat în mănăstirea ieronimilor Santa Paula

and took on her new name: Sor Juana Inés de la Cruz.

şi a dobândit noul său nume: Sor Juana Inés de la Cruz.

For years, Sor Juana was considered a prized treasure of the church.

Ani de zile Sor Juana a fost considerată o comoară preţioasă a bisericii.

She wrote dramas, comedies, and treatises on philosophy and mathematics,

Ea a scris drame, comedii şi tratate despre filozofie şi matematică,

in addition to religious music and poetry.

pe lângă muzică religioasă şi poezie.

She accrued a massive library,

Ea a creat o bibliotecă enormă

and was visited by many prominent scholars.

şi era vizitată de mulţi savanţi remarcabili.

While serving as the convent’s treasurer and archivist,

În timp ce slujea drept trezorier şi arhivar al mănăstirii,

she also protected the livelihoods of her niece and sisters

ea a protejat de asemenea traiul nepoatelor şi surorilor sale

from men who tried to exploit them.

de bărbaţii ce încercau să le exploateze.

But her outspokenness ultimately brought her into conflict with her benefactors.

Însă sinceritatea ei a făcut-o să intre în conflict cu binefăcătorii ei.

In 1690, a bishop published Sor Juana’s private critique of a respected sermon.

În 1690 un episcop a publicat critica surorii Juana despre o predică respectată.

In the publication,

În publicaţie

he admonished Sor Juana to devote herself to prayer rather than debate.

el a avertizat-o pe Sor Juana să se dedice mai mult rugăciunilor şi nu dezbaterilor.

She replied that God would not have given women intellect

Ea a răspuns că Dumnezeu nu ar fi înzestrat femeia cu intelect

if he did not want them to use it.

dacă nu ar fi dorit ca aceasta să-l folosească.

The exchange caught the attention of the conservative Archbishop of Mexico.

Schimbul de replici a atras atenţia arhiepiscopului conservator al Mexicului.

Slowly, Sor Juana was stripped of her prestige,

Treptat, Sor Juana și-a pierdut prestigiul,

forced to sell her books and give up writing.

fiind forţată să-şi vândă cărţile şi să renunţe la scriere.

Furious at this censorship, but unwilling to leave the church,

Furioasă de această cenzură, dar nedorind să părăsească biserica,

she bitterly renewed her vows.

ea şi-a reînnoit jurămintele cu amărăciune.

In her last act of defiance, she signed them

În ultimul ei act de sfidare, ea le-a semnat:

“I, the worst of all,” in her own blood.

„Eu, cea mai rea dintre toate” cu propriul ei sânge.

Deprived of scholarship, Sor Juana threw herself into charity work,

Fără acces la cărți, Sor Juana s-a dedicat acţiunilor de caritate,

and in 1695, she died of an illness she contracted while nursing her sisters.

iar în 1695 a murit de o boală contractată în timp ce îngrijea surorile.

Today, Sor Juana has been recognized as the first feminist in the Americas.

În prezent, Sor Juana e considerată prima feministă a Americilor.

She’s the subject of countless documentaries, novels, and operas,

Ea e subiectul numeroaselor documentare, nuvele şi opere,

and appears on Mexico’s 200-peso banknote.

apărând pe bancnota mexicană de 200 de peso.

In the words of Nobel laureate Octavio Paz:

În cuvintele laureatului Nobel Octavio Paz:

“It is not enough to say that Sor Juana’s work is a product of history;

„Nu e deajuns să spunem că opera Sor Juanei e un produs al istoriei:

we must add that history is also a product of her work.”

trebuie să adăugăm că istoria e şi un produs al operei sale.”