The sharks that hunt in forests - Luka Seamus Wright

Traducător: Marina Andreicut Corector: Claudia Pravat

In the coastal waters of the Bahamas,

În apele de coastă din Bahamas,

a young lemon shark is on the run from a surprising predator:

un tânăr rechin-lămâie fuge de un prădător neașteptat:

an adult shark of her own species.

un rechin adult din propria specie.

Half of her 17 siblings have already been eaten by the older generation,

Jumătate din cei 17 frați și surori ai lui

au fost mâncați de generația anterioară

and it looks as though she’s about to join them.

și se pare că e pe cale să li se alăture.

But just as the predator closes in,

Tocmai când prădătorul se apropie,

she disappears into a thicket of underwater roots,

dispare într-un hățiș de rădăcini subacvatice,

safe in the refuge of the mangrove forest.

în siguranță în pădurea de mangrove.

Forests don’t usually come to mind as a habitat for sharks.

De obicei, nu ne gândim la păduri ca la un habitat pentru rechini.

But various marine forests cover roughly 4.2 million square kilometers

Însă pădurile marine acoperă cam 4,2 milioane de km pătrați

of the planet,

din suprafața planetei,

providing food and shelter for 35% of the world’s sharks.

oferind mâncare și adăpost pentru 35% din rechinii din lume.

Deadly tiger sharks blend into seagrass meadows

Rechinii-tigru se ascund în pajiștile de iarbă de mare

before pouncing on sea cows and sea turtles.

înainte de a se năpusti asupra vacilor de mare

și a broaștelor țestoase.

White sharks hunt down seals in forests of kelp towering 65 meters tall.

Rechinii albi vânează foci în pădurile de varec,

care au o înălțime de 65 de metri.

And lemon sharks stalk forests of mangroves—

Iar rechinii-lămâie locuiesc în pădurile de mangrove,

the only trees on Earth that live in the ocean.

singurii copaci de pe planetă care trăiesc în ocean.

All these ecosystems have their quirks,

Toate aceste ecosisteme au caracteristici specifice,

but mangroves may be the most unique of all.

dar mangrovele pare că sunt cele mai deosebite dintre toate.

Harboring life between their roots and among their crowns,

Protejând viața între rădăcinile și ramurile lor,

mangroves function as an essential bridge between land and sea.

mangrovele funcționează precum un pod esențial

între uscat și mare.

And to survive between these worlds, different mangrove species

Pentru a supraviețui între aceste lumi,

diferite specii de mangrove au evoluat,

have evolved various adaptations that protect them and their resident sharks.

adaptându-se în diverse moduri, pentru a se proteja

pe ele și pe rezidenții lor, rechinii.

Taking root in the unstable ground of muddy coastal regions is difficult,

E dificil să prinzi rădăcini

în solul instabil din zonele mlăștinoase,

so mangrove seedlings germinate attached to their mother plant.

așa că semințele germinează când încă sunt pe planta mamă.

Once they've grown large enough to survive on their own,

Când au crescut suficient de mari

ca să supraviețuiască pe cont propriu,

these partially developed plants begin to ride the current.

aceste plante dezvoltate partial încep să plutească, duse de curent.

Most take root nearby, while some travel for several months

Majoritatea prind rădăcini în apropiere,

în timp ce altele călătoresc câteva luni

before landing in a different part of the world.

înainte de a ajunge într-o altă parte a lumii.

Once they’ve settled down, mangroves deploy tall, skinny stilt roots,

Odată stabilite, mangrovele dezvoltă rădăcini înalte și subțiri,

crutch-like prop roots or wavy buttress roots,

ca niște piloni sau întărituri,

pentru a se ancora în terenul instabil.

to support themselves in their unsteady terrain.

These newly established mangroves have to contend with two additional problems:

Aceste noi mangrove se confruntă cu alte două probleme:

seawater is high in dehydrating and potentially toxic salt,

apa de mare conține o sare care deshidratează și e toxică,

and the mud contains little to no oxygen.

iar nămolul e aproape lipsit de oxigen.

This combination would be lethal to most trees,

Această combinație ar fi letală pentru majoritatea copacilor,

but mangroves make the most of their marshy surroundings.

dar mangrovele profită cât mai mult de mediul lor mlăștinos.

Rather than being completely buried,

Departe de a fi complet acoperite,

mangrove roots are largely above the ground.

mare parte din rădăcinile mangrovelor se află deasupra solului.

This allows the microscopic pores on these roots to take in oxygen during low tide

Acest lucru permite porilor de pe rădăcini

să absoarbă oxigen în timpul refluxului,

before closing to create a waterproof seal during high tide.

înainte să se închidă în timpul fluxului, creând un sigiliu impermeabil.

Many mangroves also grow snorkel roots,

Multe mangrove cresc și pneumatofori,

which can take in oxygen through the same mechanism,

care lasă oxigenul să intre ca un tub de respirat

or directly produce it via photosynthesis.

sau îl product direct prin fotosinteză.

To stop salt from entering their system,

Pentru a opri sarea să intre în sistemul lor,

some mangrove species use incredibly fine filters in their roots.

unele specii folosesc în rădăcini filtre extrem de fine.

Others concentrate salt inside special cellular compartments,

Alte specii depozitează sarea în compartimente celulare speciale,

bark or dying leaves, that then drop off.

aflate în scoarță sau în frunzele uscate, care cad mai apoi.

Some species can even excrete the excess minerals

Unele specii pot chiar să elimine mineralele în exces,

through specially adapted salt glands.

cu ajutorul unor glande special adaptate.

All these processes make mangroves more than a little salty,

Toate aceste procese fac ca mangrovele să fie foarte sărate,

but that doesn’t deter coastal life from living in their nooks and crannies.

dar asta nu împiedică viețuitoarele de a locui acolo.

While birds nest among mangrove branches,

Păsările își fac cuibul pe ramuri,

fish lay eggs amidst their sprawling, complex root systems.

iar peștii depun ouă printre rădăcini, formând un sistem complex și întins.

Symbiotic sponges and sea squirts protect their host trees

Bureții de mare și nevertebratele marine

protejează copacii-gazdă de crustaceele ce se hrănesc cu lemn.

from hungry woodboring crustaceans.

Crabs, snails, and shrimp eat algae, mussels, barnacles,

Crabii, melcii și creveții mănâncă alge, midii, crustacee

and salty mangrove detritus.

și detritus provenit de la mangrove.

These animals in turn feed fish,

Aceste animale sunt mâncate de pești,

which are devoured by shark pups roaming the roots—

care sunt mâncați de puii de rechin ce hoinăresc printre rădăcini.

alongside occasional vegetarian meals of seagrass.

Uneori, rechinii mănâncă și iarbă de mare.

But sharks aren’t just the beneficiaries of marine forests,

Rechinii nu doar beneficiază de pe urma pădurii marine,

they’re part of the glue that holds them together.

ci ei mențin acest ecosistem.

Sharks limit the abundance of animals

Rechinii țin sub control numărul mare de animale

which would otherwise overgraze these essential plants.

care altfel ar mânca o cantitate mult prea mare de plante.

Just as marine forests provide shelter to vulnerable baby predators,

Precum pădurile marine oferă puilor adăpost împotriva prădătorilor,

those predators grow up to protect their forest homes.

acești prădători cresc și își apără casa.

Unfortunately, both sides of this delicate balance are under threat.

Din nefericire, sunt amenințate ambele părți din acest ecosistem.

Overfishing has decimated shark populations worldwide,

Pescuitul excesiv a decimat populația de rechini,

and many marine forests are being polluted or cut down for coastal development.

iar pentru dezvoltarea litoralului, pădurile marine sunt poluate și tăiate.

This destruction is especially dangerous

Această distrugere e foarte periculoasă,

because marine forests are one of the single most important ecosystems

deoarece pădurile marine sunt cel mai important ecosistem

in mitigating climate change.

în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Mangroves and seagrasses trap carbon between their roots,

Mangrovele și iarba de mare prind carbonul între rădăcini,

and fast-growing kelps export vast amounts of carbon to the deep ocean.

iar varecul, care crește repede,

transportă cantități mari de carbon în adâncul oceanului.

Together, marine forests sequester around 310 million tonnes of carbon every year,

Pădurile marine absorb anual

cam 310 milioane de tone de carbon,

capturing 3% of our annual global carbon emissions.

captând 3% din emisiile de carbon globale produse în fiecare an.

So, like the sharks that inhabit them,

Precum rechinii care locuiesc acolo,

humans need to fight tooth and nail to protect these essential ecosystems.

oamenii trebuie să lupte pentru a proteja aceste ecosisteme.