The twisting tale of DNA - Judith Hauck

Transcriber: tom carter Reviewer: Bedirhan Cinar

Traducător: Alin Andrei Corector: Ariana Bleau Lugo

Geckos and grasshoppers, worms and watermelons,

Șoparârlele Gacko, lăcustele, viermii, lubenițele,

elephants and Escherichia Coli,

elefanții, bacteria E. Coli, omul și ciperca,

man and mushroom. All so different in form and function,

sunt atât de diferite în formă și funcție,

but amazingly the same in how their form and function are determined.

dar umitor de asemănătoare în felul cum le e determinată funcția și forma.

First, all these organisms are made of one or more cells,

În primul rând, toate organismele sunt alcătuite din una sau mai multe celule.

and every cell of every living thing on earth

Toate celulele din toate organismele vii de pe Pământ

contains all the information it takes

conțin toate informațiile necesare

to create and duplicate and make variations of itself.

pentru a se multiplica și a crea variante ale lor însăși.

That information is stored in a very long but quite simple

Informațiile sunt stocate într-o moleculă lungă

double molecule called DNA,

dar destul de simplă numită ADN

or Deoxyribonucleic Acid.

sau Acid Dezoxiribonucleic.

And the DNA of every living organism is made of chains of four smaller molecules

ADN-ul din fiecare organism viu e făcut din lanțuri de 4 molecule mai mici

called nucleotides. What dictates the difference between a man and a mushroom

numite nucleotide. Diferența dintre om și o ciupercă e dictată

is the sequence of these nucleotides in the long DNA chain.

de ordinea de înșiruire a acestor nucleotide în lanțul ADN.

The four differing nucleotide parts, called bases,

Cele 4 părți diferite din nucleotide se numesc baze.

are made of a few carbon, oxygen, hydrogen, nitrogen and phosphorus atoms,

Sunt alcătuite din câțiva atomi de carbon, oxigen , azot și fosfor,

and the molecules look like this.

iar moleculele arată astfel.

And each of these four bases is attached to an identical backbone molecule,

Fiecare din aceste 4 baze e atașată la un schelet molecular identic,

a sugar called deoxyribose - the "D" in DNA - and a phosphate group.

un zahar numit dezoxiriboză -- litera D din ADN -- și un fosfat.

Let's simplify these nucleotides and show them like this.

Să simplificăm aceste nucleotide și să le reprezentăm astfel.

So, a single sequence of nucleotides joined by their common sugars would look like this.

Prin urmare, o înșiruire de nucleotide îmbinate prin molecula de zahar arată așa.

And the DNA molecule where such sequences are stored looks like this.

Iar molecula de ADN în care aceste șiruri de informații sunt stocate arată așa.

But how does a simple molecule dictate the form and function of millions of different living things?

Dar cum dictează o simplă moleculă forma și funcția a milioane de ființe vii?

You can think of DNA as a great library of information,

Gândește la ADN ca la o imensă bibliotecă de informații,

information that is used to do one thing and one thing only:

informații folosite pentru un singur scop:

direct the building of different protein molecules.

să dicteze construirea diverselor molecule de proteine.

And it's the proteins that build the cells and keep them functioning

Proteinele sunt cele care construiesc celulele, le asigură funcționarea,

and changing and reproducing. Here's where the familiar word 'gene' comes in.

modificarea și reproducerea. Iată unde apare familiarul cuvânt „genă”.

If your DNA is a library of information, a gene is a book in that library.

Dacă ADN-ul e o bibliotecă de informații, o genă e o carte din bibliotecă.

A gene is a segment of the DNA molecule.

O genă e un segment din molecula ADN.

Let's say your body needs a particular protein, like insulin.

Presupunem că organismul are nevoie de o anumită proteină, cum ar fi insulina.

To get it, some of your cells send a protein signal through the bloodstream

Ca s-o obțină, unele celule trimit o proteină-semnal prin circuitul sangvin

to the cells in your pancreas, where insulin is made.

la celulele din pancreas unde se fabrică insulina.

That signal protein tells other proteins in the cell's nuclei

Proteina-semnal spune altor proteine în nucleul celulelor

to open up a part of the DNA double helix, the insulin gene,

să deschidă helixul ADN la gena ce codifică insulina

and start making insulin proteins.

și să înceapă să producă insulină.

As soon as enough insulin has been produced,

când destulă insulină e produsă

another signal protein comes to the pancreas' cells that tells them to stop making insulin.

o altă proteină-semnal vine la pancreas și-i spune să se oprească.

It's like looking up a book in the DNA library about insulin,

E ca și cum ai căuta o carte în biblioteca ADN despre insulină

and then putting it back when you're done.

și apoi, când ai terminat, o pui la loc.

There are genes in DNA for visible and invisible things that make up your body,

Există gene pentru aspecte vizibile și invizibile din corpul nostru,

like genes for eye color, protein pigments, for skin color,

ca genele pentru culoarea ochilor, proteinele-pigment pentru culoarea pielii, părului,

for hair color, for stopping and starting bone growth,

pentru pornirea și oprirea creșterii oaselor,

for your blood type, for how many fingers or arms and legs you have,

pentru grupa de sânge, pentru câte degete, brațe și picioare ai,

for proteins that influence how long you live.

pentru proteine ce influențează cât de mult trăiești.

Your DNA probably contains between 25 thousand and 40 thousand genes,

ADN-ul tău conține 25-40 de mii de gene,

while the DNA of a worm or a plant or a fruit fly

în timp ce ADN-ul unui vierme, plantă sau musculiță de oțet

contains about 12 thousand to 20 thousand genes.

conține 12-20 de mii de gene.

Some of those genes have quite different sequences of nucleotides than yours,

Unele gene au o secvențiere de nucleotide diferită de ale tale,

and some are similar to yours.

iar altele sunt similare cu ale tale.

Though it happens infrequently,

Deși se întâmplă rar,

our own nucleotide sequences can change

secvențierea nucleotidelor noastre se pot schimba

as the result of spontaneous or environmental damage

ca rezultat al deteriorării spontane sau cauzat de mediu

which might remove or shift a nucleotide position.

care ar putea șterge sau schimba o poziție a unui nucleotid.

This changes the gene involved, and can then change the protein.

Asta modifică gena implicată și poate modifica proteina.

Most of these changes, called mutations,

Majoritatea acestor modificări, numite mutații,

have very little effect on the organism or its descendants.

au efect mic asupra organismului sau asupra descendenților,

some are mildly damaging,

unele introduc defecte ușoare

and a few can make the organism better-suited to its environment.

și câteva pot face organismul mai adaptat la mediul lui.

It is these tiny changes in DNA gene sequences, happening over millions of years,

Exact aceste modificări minore în secvențierile genelor din ADN, acumulându-se în milioane de ani,

that create the differences among living organisms, from geckos to grasshoppers.

crează diferențele dintre organismele vii, de la gecko la lăcustă,

worms to watermelons, elephants to Escherichia Coli, and man to mushroom.

viermi, pepeni, elefanți, E. Coli, om sau ciupercă.