The Chilling Aftershock of a Brush with Death | Jean-Paul Mari | TED Talks

Traducător: Cristina-Mihaela Botilca Corector: Lorena Ciutacu

It was April 8, 2003.

În ziua aceea, 8 aprilie 2003,

I was in Baghdad, covering the war in Iraq.

eram la Bagdad pentru a face un reportaj despre războiul din Irak.

That day, Americans tanks started arriving in Baghdad.

Chiar atunci americanii intrau cu tancurile în Bagdad

și noi eram câțiva jurnaliști în hotelul Palestina,

We were just a few journalists in the Palestine Hotel,

și ghinionul nostru era că războiul venea înspre noi,

and, as happens in war,

the fighting began to approach outside our windows.

sub noi, în fața ferestrelor noastre.

Baghdad was covered in black smoke and oil.

Bagdad era plin de fum negru, de benzină care duhnea.

It smelled awful.

Nu se vedea nimic acolo, dar se vedea ce se întâmpla.

We couldn't see a thing, but we knew what was happening.

Iar eu trebuia să scriu un articol, evident.

Of course, I was supposed to be writing an article,

Exact în ziua în care se petrece totul trebuie să scrieți articolul.

but that's how it always goes --

you're supposed to be writing and something big happens.

Așadar, eram în camera mea de la etajul 16,

So I was in my room on the 16th floor,

pregătindu-mă să scriu, și din când în când mergeam la geam

writing and looking out the window every now and then

ca să văd ce se întâmplă.

to see what was happening.

Apoi, la un moment dat, am simțit un șoc violent.

Suddenly, there was a huge explosion.

During the previous three weeks,

Trecuseră trei săptămâni de când fuseserăm bombardați

there had been shelling with half-ton missiles,

cu rachete și bombe de jumătate de tonă,

but this time, the shock --

dar în momentul acela am simțit șocul înăuntrul meu.

I felt it inside of me,

and I thought, "It's very close.

Mi-am spus „A fost prea aproape!”

It's very, very close."

Și am coborât ca să văd ce se întâmpla.

So I went down to see what was happening.

I went down to the 15th floor

Am coborât la etajul 15 ca să mă uit,

to take a look.

și am văzut oameni care urlau pe coridoare, jurnaliști,

And I saw people, journalists, screaming in the hallways.

I walked into a room

și am intrat într-o cameră

and realized that it had been hit by a missile.

și mi-a dat seama că acea cameră fusese lovită de un proiectil.

Cineva era rănit,

Someone had been wounded.

iar lângă geam era un om

There was a man near the window,

care era cameraman și se numea Taras Protsuyk,

a cameraman named Taras Protsyuk,

lying face-down.

care era culcat pe burtă.

Having worked in a hospital before, I wanted to help out.

Era o vreme când lucram într-un spital, așa că am dat o mână de ajutor.

So I turned him over.

L-am întors pe spate, și când am făcut asta,

And when I turned him over,

era deschis de la stern până la osul pubian, dar n-am văzut nimic.

I noticed that he was open from sternum to pubis,

but I couldn't see anything, nothing at all.

All I saw was a white, pearly, shiny spot that blinded me,

Vedeam o pată albă, sidefată, strălucitoare, care mă orbea

and I didn't understand what was going on.

și nu înțelegeam nimic.

Once the spot disappeared and I could see his wound,

Apoi pata a dispărut și am văzut rana, care era foarte gravă.

which was very serious,

L-am pus într-o pătură împreună cu alții,

my buddies and I put a sheet underneath him,

and we carried him onto an elevator that stopped at each of the 15 floors.

l-am coborât cu un lift care se oprea la fiecare etaj, 15 etaje,

și l-am pus într-o mașină care l-a dus la spital.

We put him in a car that took him to the hospital.

He died on the way to the hospital.

A murit în drum spre spital. iar cameramanul spaniol, Jose Couso,

The Spanish cameraman José Couso, who was on the 14th floor and also hit --

care era la etajul 14 și care a fost la rândul lui lovit,

because the shell had exploded between the two floors --

pentru că obuzul lovise între cele două etaje,

a murit pe masa de operație. Când m-am întors,

died on the operating table.

As soon as the car left, I went back.

odată ce mașina plecase, eu mai aveam un articol de scris,

There was that article I was supposed to write --

which I had to write.

pe care trebuia să-l scriu. Așa că m-am prezentat la...

And so --

I returned to the hotel lobby with my arms covered in blood,

M-am întors în holul hotelului și aveam brațele pline de sânge,

when one of the hotel gofers stopped me

iar acolo m-a oprit un irakian

and asked me to pay the tax I hadn't paid for 10 days.

ca să-i plătesc taxa pe cele 10 zile cu care întârziasem,

dar l-am respins. Și mi-am spus:

I told him to get lost.

And I said to myself: "Clear your head, put it all aside.

„Neapărat, pune asta deoparte. Pune-o deoparte!

If you want to write, you need to put it all aside."

Dacă vrei să scrii, trebuie să te debarasezi.”

And that's what I did.

Asta am făcut. Am urcat și mi-am scris articolul

I went upstairs, wrote my article and sent it off.

pe care l-am trimis. Dar apoi,

Later, aside from the feeling of having lost my colleagues,

pe lângă faptul că-mi pierdusem confrații,

something else was bothering me.

mai era ceva care mă deranja.

I kept seeing that shiny, pearly spot,

Revedeam pata aceea strălucitoare, sidefată,

and I couldn't understand what it meant.

și nu înțelegeam ce însemna.

And then, the war was over.

Războiul a trecut...

Later, I thought: "That's not possible. I can't just not know what happened."

Mai târziu, mi-am spus că nu este posibil.

Nu se poate să nu știu ce s-a întâmplat.

Because it wasn't the first time, and it didn't only happen to me.

Fiindcă nu era prima dată,

mai ales nu pentru mine,

I have seen things like that happen to others

care văzusem lucruri de genul acesta la alții

în 20 sau 35 de ani de reportaje.

in my 20 to 35 years of reporting.

I have seen things that had an effect on me too.

Am văzut lucruri care m-au afectat, dar, spre exemplu,

For example, there was this man I knew in Lebanon,

în Liban am cunoscut un om,

a 25-year-old veteran who had been fighting for five years --

veteran, care avea 25 de ani, 5 ani de război,

deci era un veteran. Îl urmam peste tot!

a real veteran -- who we would follow everywhere.

He would crawl in the dark with confidence --

Era cineva care se târa noaptea cu o siguranță extraordinară.

Era un mare soldat, unul adevărat! Așadar, îl urmam

he was a great soldier, a true soldier --

so we would follow him, knowing that we would be safe with him.

fiindcă știam că suntem în siguranță cu el.

Într-o zi, mi-a zis

And one day, as I was told --

and I've seen him again since --

că voia să joace cărți în cazarmă

he was back in the camp, playing cards,

when someone came in next door,

și că intrase cineva care-și descărcase arma,

and discharged their weapon.

As the gun went off,

Glonțul plecase și simpla deflagrație, simpla împușcătură,

that blast, that one shot, made him duck quickly under the table,

l-a proiectat sub masă ca pe un copil!

like a child.

He was shaking, panicking.

Tremura, era panicat! Și că, de atunci, nu putuse niciodată

And since then, he has never been able to get up and fight.

să se ridice și să lupte. Și a terminat. L-am regăsit mai apoi

He ended up working as a croupier

lucrând ca dealer la cazinoul din Beirut pentru că nu putea să doarmă,

in a Beirut casino where I later found him,

because he couldn't sleep, so it was quite a suitable job.

deci era un loc de muncă potrivit pentru el.

So I thought to myself,

Așadar, m-am întrebat „Ce este acest lucru

"What is this thing that can kill you

care vă poate ucide fără răni vizibile? Ce se întâmplă?

without leaving any visible scars?

How does that happen?

Ce este acest lucru necunoscut?”

What is this unknown thing?"

Și este prea des întâlnit ca să fie

It was too common to be coincidental.

din întâmplare. Așa că am început să investighez.

So I started to investigate --

that's all I know how to do.

Este tot ce știu să fac. Am început să investighez

I started to investigate

by looking through books,

și să consult cărți, psihiatrii, muzee, biblioteci și-așa mai departe.

reaching out to psychiatrists,

going to museums, libraries, etc.

Finally, I discovered that some people knew about this --

Și atunci am descoperit că existau oameni care știau asta,

often military psychiatrists --

adesea psihiatrii militari, și că ne confruntam

and that what we were dealing with was called trauma.

cu ceva ce numim „traumă”,

Americans call it PTSD or traumatic neurosis.

iar americanii îl numesc PTSD, traumă, nevroză traumatică.

It was something

Era ceva existent, dar despre care nu vorbeam niciodată.

that existed,

but that we never spoke about.

Și ce este, de fapt, această traumă?

So, this trauma --

what is it?

Well, it's an encounter with death.

Ei bine, este o întâlnire cu moartea.

Nu știu dacă ați văzut-o față în față. Nu mă refer la cadavre,

I don't know if you've ever had an experience with death --

I'm not talking about dead bodies,

nu vorbesc de trupul bunicului pe un pat de spital. Nicidecum.

or someone's grandfather lying in a hospital bed,

or someone who got hit by a car.

Sau de cineva care s-a răsturnat pe șosea.

I'm talking about facing the void of death.

Vorbesc de întâlnirea cu neantul morții.

And that is something no one is supposed to see.

Iar acest lucru ne este interzis.

People used to say,

Anticii spuneau că nici soarele, nici moartea nu se privesc direct.

"Neither the sun, nor death can be looked at with a steady eye."

A human being should not have to face the void of death.

Omul nu are dreptul să vadă neantul morții față în față.

Iar când asta se întâmplă, poate să rămână neobservat un timp,

But when that happens,

it can remain invisible for a while --

days, weeks, months, sometimes years.

zile, săptămâni, luni, uneori ani.

And then, at some point,

Iar apoi, deodată, erupe, fiindcă este un lucru

it explodes,

because it's something that has entered your brain --

care a intrat în subconștient. Este un fel de fereastră despărțitoare

a sort of window between an image and your mind --

între o imagine și minte, care rămâne în interiorul creierului,

that has penetrated your brain,

staying there and taking up all the space inside.

care a intrat și care va ocupa tot spațiul din creierul nostru.

And there are people -- men, women,

Astfel, avem bărbați și femei

who suddenly no longer sleep.

care încep să nu mai doarmă,

și care au atacuri de panică oribile!

And they experience horrible anxiety attacks --

panic attacks, not just minor fears.

Este panică! Nu o mică sperietură.

They suddenly don't want to sleep,

Deodată, nu vor să mai doarmă, pentru că atunci când o fac

because when they do, they have the same nightmare every night.

au în fiecare noapte același coșmar, aceeași viziune.

They see the same image every night.

Ce este viziunea? Ei bine, viziunea

What type of image?

For example, a soldier who enters a building

este pentru un soldat

care intră într-o clădire

și care este față în față cu un alt soldat care-l ochește,

and comes face to face with another soldier aiming at him.

He looks at the gun, straight down the barrel.

vede tunul, vede țeava.

And this barrel suddenly becomes enormous, deformed.

Și acest tun devine deodată imens, se deformează,

devine uriaș, înghite tot.

It becomes fluffy, swallowing everything.

And he says --

Și el spune apoi: „Am văzut moartea, m-am văzut mort, sunt mort.”

later he will say, "I saw death.

I saw myself dead, therefore I'm dead."

Și din acel moment, el știe că este mort.

And from then on, he knows he is dead.

Nu este o percepție, el este convins că este mort.

It is not a perception -- he is convinced that he is dead.

În momentul acela, cineva vine, altul pleacă,

In reality, someone came in, the guy left or didn't shoot, whatever,

and he didn't actually get shot --

tunul nu trage, nu contează, în momentul acela el este mort.

but to him, he died in that moment.

Poate să vină și un miros de groapă comună.

Or it can be the smell of a mass grave --

Am văzut destule în Rwanda.

I saw a lot of that in Rwanda.

Poate fi vocea unui prieten care strigă,

It can be the voice of a friend calling,

and they're being slaughtered and there's nothing you can do.

care este pe cale să se omoare. Pentru el, nu putem face nimic.

You hear that voice,

Se aude acea voce. Așadar, în toate nopțile timp de săptămâni întregi

and you wake up every night -- for weeks, months --

pentru luni de zile, omul se va trezi.

in a trance-like state, anxious and terrified,

În transă, panicat, terorizat ca un copil.

like a child.

I have seen men cry --

Am văzut bărbați plângând ca un copil, văzând aceeași viziune.

just like children --

from seeing the same image.

Așadar, în creierul lor,

So having that image of horror in your brain,

această viziune oribilă,

seeing the void of death --

cea a neantului morții,

that analogue of horror which is hiding something --

pe care o numim un analogon,

este o viziune care ascunde ceva,

will completely take over.

care ocupă tot.

You cannot do anything, anything at all.

Nu mai poate face nimic, absolut nimic.

You cannot work anymore,

Nu mai poate să lucreze, nu mai poate să iubească.

you cannot love anymore.

You go home and don't recognize anyone.

Merge acasă, dar nu recunoaște pe nimeni, nici măcar pe el însuși.

You don't even recognize yourself.

Se ascunde, rămâne în casă, se închide în sine.

You hide and don't leave the house, you lock yourself in, you become ill.

I know people who placed small cans outside their house with coins inside,

Am cunoscut unii care puneau cutii de conserve afară

și monezi în cazul în care venea sau trecea cineva pe acolo.

in case someone tried to get in.

Și deodată vrea să moară, vrea să ucidă,

All of a sudden, you feel like you want to die or kill

or hide or run away.

vrea să se ascundă, să fugă,

You want to be loved, but you hate everyone.

vrea să fie iubit, urăște oamenii,

It's a feeling that seizes you entirely

și ceva îl invadează de dimineața până seara,

day in and day out,

and you suffer tremendously.

și trăiește un calvar.

And no one understands.

Și ceilalți nu înțeleg!

They say, "There's nothing wrong with you. You seem fine, you have no injuries.

Ceilalți îi spun: „Dar n-ai nimic! Ești bine,

nu ai răni. Ai fost și te-ai întors de la război.”

You went to war, came back; you're fine."

Dar persoanele acelea suferă iadul și unii se sinucid.

These people suffer tremendously.

Some commit suicide.

Suicidul înseamnă a fi cu agenda la zi,

After all, suicide is like updating your daily planner --

I'm already dead, I might as well commit suicide.

pentru că-s deja mort.

Și mă sinucid, bine. În plus, nu mă mai doare nimic.

Plus, there is no more pain.

Unii se sinucid,

Some commit suicide, others end up under the bridge, drinking.

alții-s sub poduri,

se iau de băutură...

Cu toții aveți în minte povestea acelui bunic, acelui unchi,

Everyone remembers that grandfather or uncle or neighbor

sau acelui vecin care bea și nu spunea nimic,

who used to drink, never said a word,

always in a bad mood, beat his wife

care era bătrân și-și bătea nevasta

and who would end up either sinking into alcoholism or dying.

și care a sfârșit căzând în patima băuturii sau murind.

And why do we not talk about this?

Și nimeni nu vorbește despre el. De ce nu se vorbește despre asta?

We don't talk about it because it's taboo.

Pentru că este tabu! Nu putem vorbi,

It's not like we don't have the words to express the void of death.

căci omul nu are cuvinte ca să exprime neantul morții.

But others don't want hear it.

Dar sunt alții care nu-l înțeleg!

The first time I returned from an assignment,

Eu, când m-am întors

prima dată, mi-au spus: „Uite, vine să ne povestească!”

They said, "Oh! He's back."

There was a fancy dinner -- white tablecloth, candles, guests.

Cină, față de masă albă,

lumânări, invitați.

"Tell us everything!"

„Haide, povestește-ne!” Le-am povestit.

Which I did.

După 20 de minute, toată lumea se uita ciudat la mine,

After 20 minutes, people were giving me dirty looks,

the hostess had her nose in the ashtray.

gazda avea nasul în scrumieră,

It was horrible and I realized I ruined the whole evening.

mă rog, a fost groaznic.

Și am înțeles că stricasem seara.

So I don't talk about it anymore.

Acum nu mai povestesc, dar oricum nu suntem gata să ascultăm.

We're just not ready to listen.

People say outright: "Please, stop."

Spunem „Oprește-te!”

Is that a rare occurrence?

Se întâmplă rar? Nici vorbă, este ceva foarte întâlnit!

No, it's extremely common.

One third of the soldiers who died in Iraq --

O treime dintre soldații morți în Irak... Scuzați-mi scăparea.

well, not "died," let me re-phrase that --

one third of the US soldiers who went to Iraq

O treime din soldații irakieni, americani în Irak, suferă de PTSD.

suffer from PTSD.

In 1939, there were still 200,000 soldiers from the First World War

În 1939, încă erau în spitale de psihiatrie englezești

200 000 de soldați din Primul Război Mondial.

that were being treated in British psychiatric hospitals.

În Vietnam, au fost 54.000 de morți. Americani.

In Vietnam, 54,000 people died --

Americans.

In 1987, the US government identified 102,000 --

În '87, guvernul american a identificat 102.000, de două ori mai mulți.

twice as many --

102,000 veterans who died from committing suicide.

102.000 de acte de suicid comise de veterani.

Twice as many deaths by suicide than by combat in Vietnam.

De două ori mai multe decât în Vietnam.

So you see, this relates to everything,

Deci, înțelegeți că este ceva care acoperă totul!

not just modern warfare, but also ancient wars --

Nu numai războaiele moderne, ci și cele antice.

you can read about it, the evidence is there.

Găsim asta în textele vechi. Este scris,

So why do we not talk about it?

dar de ce nu vorbim despre asta?

Why have we not talked about it?

De ce nu se vorbește despre asta? Pentru că problema este

The problem is that if you don't talk about it,

că dacă acest om nu vorbește, îl paște o catastrofă.

you're heading for disaster.

Singura modalitate de vindecare,

The only way to heal --

and the good news here is that this is treatable --

căci singura veste bună aici este că se poate vindeca:

think Munch's The Scream, Goya, etc. --

Țipătul lui Munch, al lui Goya... Da, se poate vindeca!

it's indeed treatable.

Singura metodă de a vindeca această traumă,

The only way to heal from this trauma,

from this encounter with death that overwhelms, petrifies and kills you

această întâlnire cu moartea, care vă șochează, vă îngheață, vă ucide,

is to find a way to express it.

este de a vorbi despre ea.

People used to say,

Anticii spuneau:

"Language is the only thing that holds all of us together."

„Nu supraviețuim decât prin limbaj.”

Without language, we're nothing.

Dacă nu există limbajul, nu mai există nimic.

It's the thing that makes us human.

Este singurul motiv pentru care suntem oameni.

In the face of such a horrible image --

Și în fața acestei viziuni a ororii,

a wordless image of oblivion that obsesses us --

care nu are cuvinte,

pentru că este doar o viziune a neantului care ne obsedează,

the only way to cope with it

singurul mod de a scăpa de ea

este de a o transpune în cuvinte.

is to put human words to it.

Pentru că acești oameni de simt excluși din umanitate. Nu vrei să-i mai vedem,

Because these people feel excluded from humanity.

No one wants to see them anymore and they don't want to see anyone.

iar ei nu vor să mai vadă pe nimeni.

They feel dirty, defiled, ashamed.

Se simt murdari, contaminați, rușinați.

Someone said, "Doctor, I don't use the subway anymore

Cineva spunea: „Doctore, știți...

Eu nu mai merg cu metroul,

because I'm afraid people will see the horror in my eyes."

de teamă că oamenii văd toată oroarea din mine,

Another guy thought he had a terrible skin disease

din ochii mei.”

Altul îmi spunea...

Avea o boală de piele teribilă și a stat 6 luni la dermatologie,

and spent six months with dermatologists, going from doctor to doctor.

a trecut prin multe spitale, iar apoi, într-o zi, a zis

And then one day, they sent him to a psychiatrist.

că vrea să meargă la psihiatrie.

During his second session, he told the psychiatrist

Și i-a spus psihiatrului

la a doua ședință...

he had a terrible skin disease from head to toe.

Boala era de sus până jos.

The psychiatrist asked, "Why are you in this state?"

A fost întrebat: „Dar de ce sunteți așa?”

And the man said, "Well, because I'm dead, so I must be rotting away."

Și omul i-a răspuns: „Pentru că sunt mort, deci mă descompun.”

So you see this is something that has a profound effect on people.

Deci vedeți că este ceva care ajunge până în adâncurile ființei.

In order to heal, we need to talk about it.

Pentru a se vindeca, trebuie să vorbească, trebuie să adauge cuvinte ororii,

The horror needs to be put into words --

cuvinte care să o îmblânzească, să ajungă să discute din nou despre ea.

human words, so we can organize it and talk about it again.

We have to look death in the face.

Trebuie să privească moartea în ochi,

iar dacă reușește să facă asta, dacă vorbește despre acele lucruri,

And if we can do that, if we can talk about these things,

then step by step, by working it out verbally,

în acel moment, puțin câte puțin, lucrând cu vorbele,

we can reclaim our place in humanity.

ajunge să-și recupereze partea umană.

And it is important.

Și este important! Tăcerea ne omoară!

Silence kills us.

So what does this mean?

Ce vrea să spună asta? Vrea să spună că, după toate acestea,

It means that after a trauma,

desigur, ne-am pierdut insuportabila ușurătate a ființei,

without question, we lose our "unbearable lightness of being,"

that sense of immortality that keeps us here --

am pierdut sentimentul eternității care dă prezență,

meaning, if we're here, we almost feel like we're immortal, which we're not,

iar dacă sunteți acolo, e bine,

înseamnă că puteți fi convinși

că sunteți eterni! Nu sunteți!

but if we didn't believe that, we'd say, "What's the point of it all?"

Altfel nu ați mai fi acolo, ați spune: „La ce bun?”

Ei bine, ei au pierdut acest sentiment de eternitate.

But trauma survivors have lost that feeling of immortality.

They've lost their lightness.

Și-au pierdut lejeritatea. Dar au regăsit altceva!

But they have found something else.

Dacă reușim să privim moartea în ochi,

So this means that if we manage to look death in the face,

and actually confront it, rather than keep quiet and hide,

și, în loc să tăcem și să ne ascundem, noi să o înfruntăm,

like some of the men or women I know did,

vom avea bărbați și femei pe care-i cunosc - Michaël din Rwanda,

such as Michael from Rwanda, Carole from Iraq, Philippe from the Congo

Carole din Irak, Philippe din Congo. Toți acești oameni pe care i-am cunoscut,

and other people I know,

like Sorj Chalandon, now a great writer,

Sorj Chaldenon, care este acum un mare scriitor,

who gave up field assignments after a trauma.

care a renunțat la jurnalism după o traumă.

Five friends of mine committed suicide,

Am patru sau cinci prieteni care s-au sinucis,

they're the ones who did not survive the trauma.

care n-au supraviețuit traumelor.

So if we can look death in the face,

Ei bine, dacă reușim să privim moartea în ochi,

if we, mortal humans, human mortals,

dacă noi, muritorii,

understand that we are human and mortal, mortal and human,

căci noi știm când suntem muritori,

if we can confront death and identify it once again

dacă noi reușim să o înfruntăm și să o îngropăm

as the most mysterious place of all mysterious places,

sub tărâmul cel mai necunoscut dintre toate,

pentru că nimeni nu a văzut-o.

since no one has ever seen it --

Dacă reușim să punem lucruri deasupra ei,

if we can give it back this meaning,

yes, we may die,

da, putem muri, supraviețui și învia,

survive

and come back to life,

but we'll come back stronger than before.

dar mult mai puternici decât înainte. Mult mai mult.

Much stronger.

Thank you.

Mulțumesc.

(Aplauze)

(Applause)