How does your body know you're full? - Hilary Coller

Traducător: Oana M. Vasarhelyi Corector: Cristina Nicolae

Hunger claws at your grumbling belly.

Foamea îți răscolește stomacul ce se revoltă zgomotos.

It tugs at your intestines, which begin to writhe, aching to be fed.

Îți smucește intestinele ce se chircesc, tânjind să fie hrănite.

Being hungry generates a powerful, often unpleasant physical sensation

Foamea creează o senzație fizică puternică și deseori neplăcută,

that's almost impossible to ignore.

aproape imposibil de ignorat.

After you've reacted by gorging on your morning pancakes,

După ce ai reacționat înfulecându-ți clătitele de dimineață,

you start to experience an opposing force, fullness,

începi să simți o forță opusă, sațietatea,

but how does your body actually know when you're full?

dar cum știe de fapt corpul tău când ești sătul?

The sensation of fullness is set in motion as food moves from your mouth

Senzație de sațietate se pune în mișcare pe măsură ce hrana înaintează din gură,

down your esophagus.

în jos, prin esofag.

Once it hits your stomach, it gradually fills the space.

Odată ajunsă în stomac, umple treptat spațiul.

That causes the surrounding muscular wall to stretch,

Acest lucru cauzează întinderea peretelui muscular din jur,

expanding slowly like a balloon.

extinzându-se încet, ca un balon.

A multitude of nerves wrapped intricately around the stomach wall

O multitudine de nervi căptușind complex peretele stomacal simte întinderea.

sense the stretching.

They communicate with the vagus nerve up to the brainstem and hypothalamus,

Aceștia comunică cu nervul vag, până la trunchiul cerebral și hipotalamus,

the main parts of the brain that control food intake.

părțile principale ale creierului ce controlează aportul alimentar.

But that's just one input your brain uses to sense fullness.

Dar e doar un semnal utilizat de creier pentru a percepe sațietatea.

After all, if you fill your stomach with water,

La urma urmei, dacă îți umpli stomacul cu apă,

you won't feel full for long.

nu te vei simți plin prea mult timp.

Your brain also takes into account chemical messengers

Creierul ține cont și de mesagerii chimici

in the form of hormones produced by endocrine cells

sub formă de hormoni produși de celulele endocrine,

throughout your digestive system.

de-a lungul sistemului digestiv.

These respond to the presence of specific nutrients in your gut and bloodstream,

Ei răspund la prezența anumitor nutrienți din stomac și sistemul sangvin,

which gradually increase as you digest your food.

ce se intensifică treptat, pe măsură ce mâncarea e digerată.

As the hormones seep out, they're swept up by the blood

Pe măsură ce hormonii sunt emanați, sunt transportați de sânge

and eventually reach the hypothalamus in the brain.

și în cele din urmă, ajung la hipotalamus, în creier.

Over 20 gastrointestinal hormones are involved in moderating our appetites.

Peste 20 de hormoni gastrointestinali sunt implicați în reglarea apetitului.

One example is cholecystokinin,

Un exemplu e colecistochinina produsă ca reacție la hrană,

which is produced in response to food by cells in the upper small bowel.

de celulele din partea de sus a intestinului subțire.

When it reached the hypothalamus,

Când ajunge la hipotalamus,

it causes a reduction in the feeling of reward you get when you eat food.

cauzează o scădere a senzației de răsplată atunci când mănânci.

When that occurs, the sense of being satiated starts to sink in

Atunci, senzația de sațietate începe să se instaleze

and you stop eating.

și te oprești din mâncat.

Cholecystokinin also slows down the movement of food

Colecistochinina încetinește și circulația hranei,

from the stomach into the intestines.

din stomac în intestine.

That makes your stomach stretch more over a period of time,

Asta face ca stomacul să se întindă mai mult un anumit timp,

allowing your body to register that you're filling up.

permițând corpului să realizeze că devii sătul.

This seems to be why when you eat slowly, you actually feel fuller

Se pare că din acest lucru, când mănânci încet, te simți mai plin

compared to when you consume your food at lightning speed.

comparativ cu atunci când te hrănești cu viteza luminii.

When you eat quickly, your body doesn't have time to recognize the state it's in.

Când mănânci repede, corpul nu are timp să recunoască starea în care se află.

Once nutrients and gastrointestinal hormones are present in the blood,

Odată prezenți în sânge, nutrienții și hormonii gastro-intestinali

they trigger the pancreas to release insulin.

declanșează eliberarea insulinei de către pancreas.

Insulina stimulează celulele de grăsime

Insulin stimulates the body's fat cells to make another hormone called leptin.

pentru a produce un alt hormon numit leptină.

Leptin reacts with receptors on neuron populations in the hypothalamus.

Leptina reacționează cu receptorii din populația de neuroni în hipotalamus.

The hypothalamus has two sets of neurons important for our feeling of hunger.

Hipotalamusul are două seturi de neuroni importanți pentru senzația de foame.

One set produces the sensation of hunger by making and releasing certain proteins.

Unul produce senzația de foame creând și eliberând anumite proteine.

The other set inhibits hunger through its own set of compounds.

Celălalt inhibă foamea prin propriul set de compuși.

Leptin inhibits the hypothalamus neurons that drive food intake

Leptina reprimă neuronii hipotalamusului care acționează aportul alimentar

and stimulates the neurons that suppress it.

și stimulează neuronii care o suprimă.

By this point, your body has reached peak fullness.

Până în acest punct, corpul a atins sațietatea maximă.

Through the constant exchange of information between hormones,

Prin constantul schimb de informații dintre hormoni,

the vagus nerve,

nervul vag,

the brainstem,

trunchiul cerebral

and the different portions of hypothalamus,

și diferite porțiuni ale hipotalamusului,

your brain gets the signal that you've eaten enough.

creierul primește semnalul că am mâncat destul.

Researchers have discovered

Cercetătorii au descoperit

that some foods produce more long-lasting fullness than others.

că anumite mâncăruri produc o sațietate mai de durată ca altele.

For instance, boiled potatoes are ranked

De exemplu, cartofii fierți sunt clasați ca unul dintre cele mai sățioase alimente,

as some of the most hunger-satisfying foods,

while croissants are particularly unsatisfying.

în timp ce croissantul e nesatisfăcător.

In general, foods with more protein, fiber, and water

În general, alimentele mai bogate în proteine, fibre și apă

tend to keep hunger at bay for longer.

tind să întârzie foamea mai mult timp.

But feeling full won't last forever.

Dar senzația de a fi sătul nu va ține la nesfârșit.

After a few hours, your gut and brain begin their conversation again.

În câteva ore, stomacul și creierul vor începe iar să discute.

Your empty stomach produces other hormones, such as ghrelin,

Stomacul gol va produce alți hormoni, precum grelina,

that increase the activity of the hunger-causing nerve cells

care crește activitatea celulelor nervoase cauzatoare de foame din hipotalamus.

in the hypothalamus.

Eventually, the growling beast of hunger is reawakened.

Într-un final, bestia mârâitoare a foamei va fi trezită.

Luckily, there's a dependable antidote for that.

Din fericire, avem un antidot de încredere.