When will the next ice age happen? - Lorraine Lisiecki

Traducător: Szep Erika Henrietta Corector: Cristina Nicolae

Acum douăzeci de mii de ani,

Pământul era un loc rece unde hoinăreau mamuți lânoși.

Straturi uriașe de gheață, cu o grosime de mii de metri,

acopereau părți din America de Nord, Asia și Europa.

Majoritatea o știm drept „Era Glaciară."

Dar geologii o numesc Ultimul maxim glaciar.

Asta pentru că e cea mai recentă perioadă în care gheața a ajuns atât de întinsă,

și termenul „era glaciară" e informal fără o singură definiție stabilită.

În ultimele mii de ani,

de fapt erau chiar 10 glacia maxima diferite.

Pe parcursul istoriei Pământului, clima a variat foarte mult.

Timp de sute de milioane de ani,

planeta nu a avut calote glaciare.

Fără această gheață, nivelul mării era cu 70 de metri mai mare.

Pe de altă parte, cam cu 700 de milioane de ani în urmă,

Pământul a ajuns aproape total acoperit de gheață

în timpul unui eveniment cunoscut ca „Bulgărele de zăpadă: Pământul."

Deci, ce cauzează aceste schimbări enorme în clima planetei?

Una dintre principalele cauze e dioxidul de carbon în atmosferă,

un gaz de seră care închide căldura.

Fenomenele naturale, precum eruperea vulcanilor,

transformarea chimică a pietrelor,

și îngroparea materiei organice,

pot face schimbări în dioxidul de carbon dacă au loc timp de milioane de ani.

De-a lungul ultimelor milioane de ani, dioxidul de carbon a fost relativ scăzut,

și repetatele maxime glaciare

erau cauzate de mișcarea Pământului în jurul Soarelui.

Când Pământul se mișcă,

se clatină pe axa sa și înclinarea sa se schimbă,

modificând cantitatea de lumină solară ce ajunge pe suprafața Pământului.

Aceste oscilări, combinate cu orbita eliptică a planetei,

fac ca temperatura de vară să varieze,

dacă solstițiul de vară are loc când Pământul e aproape

sau mai departe de Soare.

La fiecare aproximativ 100,000 de ani,

acești factori creează condiții reci dramatice care persistă milenii întregi.

Verile reci care nu sunt destul de calde să topească zăpada ultimei ierni

permit gheții să se acumuleze an după an.

Straturile de gheață produc o răcire suplimentară

prin faptul că reflectă mai multă energie solară înapoi în spațiu.

Totodată, condițiile mai reci transferă dioxidul de carbon

din atmosferă în mare,

cauzând chiar mai multă răcire și expansiuni glaciare.

Acum aproximativ 20.000 de ani,

fenomenul s-a inversat când schimbările în orbita Pământului

au crescut intensitatea razelor solare

peste straturile de gheață, iar ele au început să se topească.

Nivelul mării a crescut cu 130 de metri

și dioxidul de carbon a fost degajat din ocean înapoi în atmosferă.

Prin analizarea polenului și a fosilelor marine,

geologii pot constata că temperatura a atins apogeul acum 60,000 de ani,

înainte ca o altă schimbare în orbită să cauzeze o nouă răcire.

Deci ce urmează?

Bazat pe ciclul natural repetat văzut în înregistrarea climatică,

în mod normal ne-am aștepta ca Pământul să continue tendința de răcire graduală

pentru următorii mii de ani.

Totuși, răcirea s-au inversat brusc acum 150 de ani.

De ce?

Nivelul dioxidului de carbon din atmosferă tot crește încă din secolul al XIX-lea,

când utilizarea de combustibili fosili a crescut.

Știm asta din examinarea bulelor de aer blocate în gheața din Antarctica.

Această creștere a dioxidul de carbon coincide de asemenea

cu creșterea temperaturii globale cu aproape un grad Celsius.

Ghețarii și centrele de observare atmosferică

ne arată că nivelele dioxidului de carbon cresc mai repede,

și la nivele mai ridicate

ca niciodată în ultimii 800.000 de ani.

Calculatoarele prezic încă o încălzire între 1 și 4 grade Celsius până în 2100,

în funcție de cât combustibili fosili vom arde.

Ce înseamnă asta pentru gheața din Groenlanda și Antarctica?

Schimbările climatice de până acum sugerează că și cea mai mică încălzire

poate duce la topirea gheții care va continua pentru mii de ani.

Până la sfârșitul acestui secol,

se crede că topirea gheții va crește nivelul mării cu 30-100 de centimetri,

ceea ce e de ajuns ca să afecteze multe orașe de lângă coastă și insule.

Dacă o încălzire de patru grade ar persista mai multe milenii,

nivelul măriilor ar putea crește și până la 10 metri.

Prin studierea climei din trecut

oamenii de știință află mai multe despre cauza schimbărilor

care ne-au modelat planeta timp de milioane de ani.

Cercetările sugerează că acționând acum

pentru a reduce rapid emiterea dioxidului de carbon,

mai avem șansa să oprim topirea de gheață și să salvăm comunitățile de coastă.