How do daily habits lead to political violence? | Christiane-Marie Abu Sarah

Transcriber: Leslie Gauthier Reviewer: Camille Martínez

Traducător: Renata Ursu Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

So I'm starting us out today with a historical mystery.

Voi începe azi cu un mister istoric.

In 1957, there were two young women,

În 1957, erau două tinere femei,

both in their 20s,

ambele de 20 și ceva de ani,

both living in the same city,

ambele din același oraș,

both members of the same political group.

ambele membre ale aceluiași grup politic.

That year, both decided to commit violent attacks.

În acel an, ambele au decis să comită atacuri violente.

One girl took a gun and approached a soldier at a checkpoint.

O fată a luat o armă și s-a îndreptat spre un soldat la un punct de control.

The other girl took a bomb and went to a crowded café.

Cealaltă fată a luat o bombă și a intrat într-o cafenea aglomerată.

But here's the thing:

Dar iată ce s-a întâmplat:

one of the those girls followed through with the attack,

una dintre fete a finalizat atacul,

but the other turned back.

iar cealaltă a renunțat.

So what made the difference?

Ce a produs această diferență?

I'm a behavioral historian, and I study aggression,

Sunt istoric behaviorist și studiez agresivitatea,

moral cognition

cogniția morală

and decision-making in social movements.

și luarea de decizii în contextul mișcărilor sociale.

That's a mouthful. (Laughs)

Sună abracadabrant. (Râde)

So, the translation of that is:

Așadar, traducerea ar fi:

I study the moment an individual decides to pull the trigger,

studiez momentul în care un individ decide să apese trăgaciul,

the day-to-day decisions that led up to that moment

deciziile cotidiene care conduc la acel moment

and the stories that they tell themselves about why that behavior is justified.

și poveștile adoptate de atacator ca să-și justifice comportamentul.

Now, this topic --

Subiectul acesta

it's not just scholarly for me.

nu este doar de interes academic pentru mine.

It's actually a bit personal.

Este, de fapt, oarecum personal.

I grew up in Kootenai County, Idaho,

Am crescut în districtul Kootenai, Idaho,

and this is very important.

iar acest detaliu este foarte important.

This is not the part of Idaho with potatoes.

Nu mă refer la acea parte din Idaho cunoscută pentru cartofi.

We have no potatoes.

Noi nu avem cartofi.

And if you ask me about potatoes,

Iar dacă mă întrebi de cartofi,

I will find you.

ți-o iei.

(Laughter)

(Râsete)

This part of Idaho is known for mountain lakes,

Partea asta din Idaho este cunoscută pentru lacurile montane,

horseback riding,

echitație,

skiing.

schi.

Unfortunately, starting in the 1980s,

Din nefericire, începând cu anii 1980,

it also became known as the worldwide headquarters

a mai devenit cunoscută ca sediul internațional

for the Aryan Nations.

al Națiunilor Ariene.

Every year, members of the local neo-Nazi compound

Anual, membrii unităților locale neonaziste

would turn out and march through our town,

apăreau și mărșăluiau prin oraș

and every year,

și, anual,

members of our town would turn out and protest them.

membrii orașului nostru ieșeau ca să protesteze împotriva lor.

Now, in 2001, I graduated from high school,

În 2001, am absolvit liceul

and I went to college in New York City.

și am plecat la facultate în New York.

I arrived in August 2001.

Am ajuns acolo în august 2001.

As many of you probably are aware,

Așa cum mulți dintre voi știți,

three weeks later,

trei săptămâni mai târziu,

the Twin Towers went down.

Turnurile Gemene s-au prăbușit.

Now, I was shocked.

Am fost șocată.

I was incredibly angry.

Am fost incredibil de furioasă.

I wanted to do something,

Voiam să fac ceva,

but the only thing that I could think of doing at that time

dar singurul lucru ce mi-a venit în minte atunci

was to study Arabic.

a fost să studiez araba.

I will admit,

Recunosc,

I was that girl in class that wanted to know why "they" hate "us."

am fost fata din clasă care dorea să afle de ce „ei” ne urăsc pe „noi”.

I started studying Arabic for very wrong reasons.

Am început să studiez araba din motive greșite.

But something unexpected happened.

Însă ceva neașteptat s-a petrecut.

I got a scholarship to go study in Israel.

Am primit o bursă de studiu în Israel.

So the Idaho girl went to the Middle East.

Așa că fata din Idaho a plecat în Orientul Mijlociu.

And while I was there, I met Palestinian Muslims,

Și, pe când mă aflam acolo, am cunoscut musulmani palestinieni,

Palestinian Christians,

creștini palestinieni,

Israeli settlers,

coloniști israelieni,

Israeli peace activists.

activiști israelieni ai păcii.

And what I learned is that every act has an ecology.

Și ce am învățat este că fiecare acțiune are o ecologie.

It has a context.

Are un context.

Now, since then, I have gone around the world,

De atunci, am călătorit prin lume,

I have studied violent movements,

am studiat mișcări violente,

I have worked with NGOs and ex-combatants in Iraq,

am lucrat cu ONG-uri și foști combatanți în Irak,

Syria,

Siria,

Vietnam,

Vietnam,

the Balkans,

țările balcanice,

Cuba.

Cuba.

I earned my PhD in History,

Mi-am luat doctoratul în istorie,

and now what I do is I go to different archives

și ceea ce fac este să accesez diferite arhive

and I dig through documents,

și să caut prin documente

looking for police confessions,

declarații înregistrate de poliție,

court cases,

cazuri legale,

diaries and manifestos of individuals involved in violent attacks.

jurnale și manifeste ale indivizilor implicați în atacuri violente.

Now, you gather all these documents --

Așadar, după ce strângi toate aceste documente,

what do they tell you?

ce afli din ele?

Our brains love causal mysteries,

Creierele noastre iubesc misterele cauzale,

it turns out.

se pare.

So any time we see an attack on the news,

Așa că, de fiecare dată când vedem o știre despre un atac,

we tend to ask one question:

tendința este să adresăm o singură întrebare:

Why?

De ce?

Why did that happen?

De ce s-a întâmplat asta?

Well, I can tell you I've read thousands of manifestos,

Ei bine, vă pot spune că am citit mii de manifeste

and what you find out is that they are actually imitative.

și ce am descoperit este că atacurile sunt, de fapt, imitative.

They imitate the political movement that they're drawing from.

Ele imită mișcarea politică din care se inspiră.

So they actually don't tell us a lot about decision-making

Deci nu ne spun prea multe despre luarea deciziilor

in that particular case.

în aceste cazuri particulare.

So we have to teach ourselves to ask a totally different question.

Așa că trebuie să ne învățăm să adresăm o întrebare diferită.

Instead of "Why?" we have to ask "How?"

În locul lui „De ce?”, să întrebăm „Cum?”

How did individuals produce these attacks,

Cum au săvârșit indivizii aceste atacuri

and how did their decision-making ecology contribute to violent behavior?

și cum a contribuit ecologia deciziei lor la comportamentul violent?

There's a couple things I've learned from asking this kind of question.

Am învățat câteva lucruri adresând această întrebare.

The most important thing is that

Cel mai important lucru

political violence is not culturally endemic.

este că violența politică nu este inerentă unei culturi.

We create it.

Noi o creăm.

And whether we realize it or not,

Și, fie că realizăm sau nu,

our day-to-day habits contribute to the creation of violence

obiceiurile noastre de zi cu zi contribuie la crearea violenței

in our environment.

în mediul nostru.

So here's a couple of habits that I've learned contribute to violence.

Iată câteva obiceiuri care contribuie la violență.

One of the first things that attackers did

Unul dintre primele lucruri făcute de atacatori

when preparing themselves for a violent event

în timpul pregătirii pentru evenimentul violent

was they enclosed themselves in an information bubble.

a fost să se închidă într-o bulă informațională.

We've heard of fake news, yeah?

Cu toții știm despre știrile false, nu?

Well, this shocked me:

Ei bine, asta m-a șocat:

every group that I studied had some kind of a fake news slogan.

fiecare grup pe care l-am studiat avea un slogan pentru știrile false.

French communists called it the "putrid press."

Comuniștii francezi le numeau „presa putredă”.

French ultranationalists called it the "sellout press"

Ultranaționaliștii francezi le numeau „presa perfidă”

and the "treasonous press."

și „presa trădătoare”.

Islamists in Egypt called it the "depraved news."

Islamiștii din Egipt le numeau „știri depravate”.

And Egyptian communists called it ...

Iar comuniștii egipteni le numeau...

"fake news."

„știri false”.

So why do groups spend all this time trying to make these information bubbles?

Oare de ce aceste grupuri petrec atât timp încercând să creeze bulele informaționale?

The answer is actually really simple.

Răspunsul este chiar simplu.

We make decisions based on the information we trust, yeah?

Luăm decizii pe baza informațiilor în care ne încredem, nu?

So if we trust bad information,

Dacă avem încredere în informații rele,

we're going to make bad decisions.

vom lua decizii rele.

Another interesting habit that individuals used

Un alt obicei interesant folosit de indivizi

when they wanted to produce a violent attack

când au planificat un atac violent

was that they looked at their victim not as an individual

a fost să nu-și privească victimele ca pe indivizi,

but just as a member of an opposing team.

ci doar ca membri ai echipei adverse.

Now this gets really weird.

Aici devine foarte ciudat.

There's some fun brain science behind why that kind of thinking is effective.

Există date științifice care explică de ce o astfel de gândire este eficientă.

Say I divide all of you guys into two teams:

Să zicem că vă împart în două echipe:

blue team,

echipa albastră,

red team.

echipa roșie.

And then I ask you to compete in a game against each other.

Apoi vă cer să concurați unii împotriva celorlalți.

Well, the funny thing is, within milliseconds,

Partea amuzantă este că, preț de milisecunde,

you will actually start experiencing pleasure -- pleasure --

veți începe să simțiți plăcere - da, plăcere -

when something bad happens to members of the other team.

când ceva rău se întâmplă membrilor echipei adverse.

The funny thing about that is if I ask one of you blue team members

Interesant este că, dacă aș cere unui membru al echipei albastre

to go and join the red team,

să se alăture echipei roșii,

your brain recalibrates,

creierul se recalibrează

and within milliseconds,

și, în câteva milisecunde,

you will now start experiencing pleasure

veți începe să simțiți plăcere

when bad things happen to members of your old team.

când se întâmplă ceva rău membrilor fostei voastre echipe.

This is a really good example of why us-them thinking is so dangerous

Iată un exemplu foarte bun care arată de ce e periculoasă gândirea noi versus ei

in our political environment.

în mediul nostru politic.

Another habit that attackers used to kind of rev themselves up for an attack

Un alt obicei al atacatorilor ca să se motiveze pentru un atac

was they focused on differences.

este să se concentreze pe diferențe.

In other words, they looked at their victims, and they thought,

Altfel spus, și-au privit victimele și au gândit:

"I share nothing in common with that person.

„Nu am nimic în comun cu acea persoană.

They are totally different than me."

Este complet diferită de mine.”

Again, this might sound like a really simple concept,

Ar putea părea un concept foarte simplu,

but there's some fascinating science behind why this works.

dar știința explică de ce funcționează.

Say I show you guys videos of different-colored hands

Să spunem că vă arăt clipuri cu mâini de diferite culori

and sharp pins being driven into these different-colored hands,

și cu ace ascuțite care sunt înfipte în aceste mâini.

OK?

Bine?

If you're white,

Dacă ești alb,

the chances are you will experience the most sympathetic activation,

șansele sunt să manifești cea mai simpatetică reacție

or the most pain,

sau cea mai mare durere

when you see a pin going into the white hand.

când vezi un ac înfigându-se într-o mână albă.

If you are Latin American, Arab, Black,

Dacă ești latino-american, arab, negru,

you will probably experience the most sympathetic activation

probabil vei avea reacția simpatetică

watching a pin going into the hand that looks most like yours.

la vederea unui ac înfigându-se într-o mână ce seamănă cu a ta.

The good news is, that's not biologically fixed.

Vestea bună este că aceste lucruri nu sunt fixate biologic.

That is learned behavior.

Reprezintă un comportament învățat.

Which means the more we spend time with other ethnic communities

Adică, cu cât petrecem mai mult timp cu alte comunități etnice

and the more we see them as similar to us and part of our team,

și le vedem similare nouă sau parte din echipa noastră,

the more we feel their pain.

cu atât mai tare le vom simți durerea.

The last habit that I'm going to talk about

Ultimul obicei despre care voi vorbi

is when attackers prepared themselves to go out and do one of these events,

este că, atunci când se pregătesc pentru un atac,

they focused on certain emotional cues.

atacatorii se concentrează pe anumite indicii emoționale.

For months, they geared themselves up by focusing on anger cues, for instance.

Luni la rând, ei se motivează axându-se pe indicii ale furiei.

I bring this up because it's really popular right now.

Menționez acest lucru pentru că este foarte popular azi.

If you read blogs or the news,

Dacă citești bloguri sau știri,

you see talk of two concepts from laboratory science:

vezi că se discută despre două concepte științifice:

amygdala hijacking and emotional hijacking.

deturnarea amigdalei și deturnarea emoțională.

Now, amygdala hijacking:

Conceptul deturnării amigdalei:

it's the concept that I show you a cue -- say, a gun --

eu îți arăt un indiciu - o armă, să zicem -

and your brain reacts with an automatic threat response

iar creierul tău reacționează printr-un răspuns automat de amenințare

to that cue.

la acel indiciu.

Emotional hijacking -- it's a very similar concept.

Conceptul deturnării emoționale este foarte similar.

It's the idea that I show you an anger cue, for instance,

Eu îți arăt un indiciu al furiei, spre exemplu,

and your brain will react with an automatic anger response

iar creierul tău reacționează printr-un răspuns automat de furie

to that cue.

la acel indiciu.

I think women usually get this more than men. (Laughs)

Cred că femeile, de obicei, înțeleg asta mai mult decât bărbații. (Râde)

(Laughter)

(Râsete)

That kind of a hijacking narrative grabs our attention.

Acest tip de discurs despre deturnare ne captează atenția.

Just the word "hijacking" grabs our attention.

Numai cuvântul „deturnare” ne atrage atenția.

The thing is,

Adevărul este că,

most of the time, that's not really how cues work in real life.

cel mai adesea, nu așa funcționează indiciile în viața reală.

If you study history,

Dacă studiem istoria,

what you find is that we are bombarded with hundreds of thousands of cues

aflăm că suntem bombardați cu sute de mii de indicii

every day.

în fiecare zi.

And so what we do is we learn to filter.

Și noi ajungem să învățăm să le filtrăm.

We ignore some cues,

Ignorăm unele indicii,

we pay attention to other cues.

ne îndreptăm atenția spre altele.

For political violence, this becomes really important,

În cazul violenței politice, acest lucru devine foarte important,

because what it meant is that attackers usually didn't just see an anger cue

deoarece atacatorii nu au văzut un singur indiciu al furiei

and suddenly snap.

și au răbufnit deodată.

Instead,

În schimb,

politicians, social activists spent weeks, months, years

politicienii, activiștii sociali au petrecut săptămâni, luni, ani,

flooding the environment with anger cues, for instance,

inundând mediul cu indicii ale furiei, spre exemplu,

and attackers,

iar atacatorii

they paid attention to those cues,

au fost atenți la aceste indicii,

they trusted those cues,

au crezut în ele,

they focused on them,

s-au concentrat pe ele,

they even memorized those cues.

chiar le-au memorat.

All of this just really goes to show how important it is to study history.

Și toate acestea demonstrează cât de important este studiul istoriei.

It's one thing to see how cues operate in a laboratory setting.

Una este să vezi cum operează indiciile într-un context de laborator.

And those laboratory experiments are incredibly important.

Iar aceste experimente de laborator sunt incredibil de importante.

They give us a lot of new data about how our bodies work.

Ele ne oferă multe date noi despre funcționarea corpului uman.

But it's also very important to see how those cues operate in real life.

Dar este la fel de important să observăm cum operează indiciile în viața reală.

So what does all this tell us about political violence?

Așadar, ce ne spun toate acestea despre violența politică?

Political violence is not culturally endemic.

Violența politică nu este inerentă unei anumite culturi.

It is not an automatic, predetermined response to environmental stimuli.

Nu este un răspuns automat, predeterminat la stimuli înconjurători.

We produce it.

Noi o producem.

Our everyday habits produce it.

Obiceiurile noastre cotidiene o produc.

Let's go back, actually, to those two women that I mentioned at the start.

Să ne întoarcem la cele două femei pe care le-am menționat la început.

The first woman had been paying attention to those outrage campaigns,

Prima femeie fusese atentă la campaniile bazate pe mânie,

so she took a gun

așa că a luat o armă

and approached a soldier at a checkpoint.

și a mers spre un soldat la un punct de control.

But in that moment, something really interesting happened.

Dar, în acel moment, ceva interesant s-a petrecut.

She looked at that soldier,

A privit spre acel soldat

and she thought to herself,

și s-a gândit:

"He's the same age as me.

„Are aceeași vârstă ca mine.

He looks like me."

Arată ca mine.”

And she put down the gun, and she walked away.

Și a lăsat arma jos și s-a îndepărtat.

Just from that little bit of similarity.

Doar ca urmare a acelei mici similitudini.

The second girl had a totally different outcome.

A doua femeie a avut un cu totul alt parcurs.

She also listened to the outrage campaigns,

Și ea a ascultat campaniile bazate pe mânie,

but she surrounded herself with individuals

dar s-a înconjurat de oameni

who were supportive of violence,

care sprijineau violența,

with peers who supported her violence.

cu semeni care îi încurajau violența.

She enclosed herself in an information bubble.

S-a închis într-o bulă informațională.

She focused on certain emotional cues for months.

S-a concentrat, luni de zile, pe anumite indicii emoționale.

She taught herself to bypass certain cultural inhibitions against violence.

S-a învățat să ignore anumite inhibiții culturale împotriva violenței.

She practiced her plan,

Și-a exersat planul,

she taught herself new habits,

a deprins noi obiceiuri

and when the time came, she took her bomb to the café,

și, când a sosit momentul, a dus bomba într-o cafenea

and she followed through with that attack.

și a dus atacul până la capăt.

This was not impulse.

Acela nu a fost un impuls.

This was learning.

A fost învățare.

Polarization in our society is not impulse,

Polarizarea din societatea noastră nu este un impuls,

it's learning.

este învățare.

Every day we are teaching ourselves:

Zilnic, ne supunem învățării:

the news we click on,

prin știrile pe care le accesăm,

the emotions that we focus on,

emoțiile asupra cărora ne concentrăm,

the thoughts that we entertain about the red team or the blue team.

gândurile pe care le construim despre echipa roșie sau echipa albastră.

All of this contributes to learning,

Toate acestea contribuie la învățare,

whether we realize it or not.

fie că realizăm, fie că nu.

The good news

Vestea bună

is that while the individuals I study already made their decisions,

este că, în vreme ce indivizii pe care-i studiez au ales deja,

we can still change our trajectory.

noi încă ne putem schimba traiectoria.

We might never make the decisions that they made,

Probabil nu vom lua niciodată deciziile lor,

but we can stop contributing to violent ecologies.

dar putem înceta să contribuim la ecologiile violente.

We can get out of whatever news bubble we're in,

Putem ieși din acea bulă informațională în care suntem,

we can be more mindful about the emotional cues

putem fi mai conștienți față de indiciile emoționale

that we focus on,

asupra cărora ne oprim,

the outrage bait that we click on.

față de momeala de mânie pe care o mușcăm.

But most importantly,

Și, cel mai important,

we can stop seeing each other as just members of the red team

putem să nu ne mai vedem ca simpli membri ai echipei roșii

or the blue team.

sau albastre.

Because whether we are Christian, Muslim, Jewish, atheist,

Căci, fie că suntem creștini, musulmani, evrei sau atei,

Democrat or Republican,

democrați sau republicani,

we're human.

suntem oameni.

We're human beings.

Suntem ființe umane.

And we often share really similar habits.

Și, deseori, avem obiceiuri foarte similare.

We have differences.

Avem diferențe.

Those differences are beautiful,

Aceste diferențe sunt minunate

and those differences are very important.

și sunt foarte importante.

But our future depends on us being able to find common ground

Dar viitorul nostru depinde de capacitatea de a găsi elementul comun

with the other side.

cu cealaltă parte.

And that's why it is so, so important

Și de aceea este atât de important

for us to retrain our brains

să ne reantrenăm creierele

and stop contributing to violent ecologies.

și să nu mai contribuim la ecologiile violente.

Thank you.

Vă mulțumesc!

(Applause)

(Aplauze)