Enric Sala: Glimpses of a pristine ocean

Traducător: Zsófia Forró Corector: Miruna Grigorescu

I'm going to tell you two things today:

Am să vă vorbesc despre două lucruri azi.

One is what we have lost,

Primul este ceea ce am pierdut,

and two, a way to bring it back.

iar al doilea, o cale să-l aducem înapoi.

And let me start with this.

Şi voi începe cu asta.

This is my baseline:

Acesta este punctul meu de referinţă.

This is the Mediterranean coast

Aceasta e coasta mediteraneană

with no fish, bare rock

fără peşti, rocă pustie

and lots of sea urchins that like to eat the algae.

şi multi arici de mare care se hrănesc cu alge.

Something like this is what I first saw

Ceva asemănător cu asta a fost ceea ce am văzut

when I jumped in the water for the first time

când am sărit în mare pentru prima oară

in the Mediterranean coast off Spain.

pe coasta mediteraneană a Spaniei.

Now, if an alien came to earth --

Dacă un extraterestru ar veni pe pământ

let's call him Joe --

- să-l chemăm Joe -

what would Joe see?

ce-ar vedea Joe?

If Joe jumped in a coral reef,

Dacă Joe ar sări într-un recif de corali,

there are many things the alien could see.

un extraterestru ar vedea multe lucruri.

Very unlikely, Joe would jump

Puţin probabil, Joe ar nimeri

on a pristine coral reef,

într-un recif de corali neatins,

a virgin coral reef with lots of coral, sharks, crocodiles,

un recif virgin cu mulţi corali, rechini, crocodili,

manatees, groupers,

lamantini, peşti meru,

turtles, etc.

broaşte ţestoase, etc.

So, probably, what Joe would see

Deci, probabil, ce-ar vedea Joe

would be in this part, in the greenish part of the picture.

s-ar regăsi în partea aceasta, mai verde, a imaginii.

Here we have the extreme with dead corals,

Aici avem extrema cu corali veştejiţi,

microbial soup and jellyfish.

lichid microbian şi meduze.

And where the diver is,

Şi unde e scafandrul, ştiţi,

this is probably where most of the reefs of the world are now,

probabil că aşa arată majoritatea recifelor din lume acum,

with very few corals, algae overgrowing the corals,

cu foarte puţini corali, algele acoperă coralii,

lots of bacteria,

multe bacterii,

and where the large animals are gone.

şi animalele mari au dispărut.

And this is what most marine scientists have seen too.

Şi asta e ce-a văzut majoritatea cercetătorilor marini.

This is their baseline. This is what they think is natural

Acesta e punctul lor de referinţă. Asta cred ei că e natural

because we started modern science

pentru că cercetarea modernă cu scafandri

with scuba diving long after

a început cu mult după

we started degrading marine ecosystems.

începutul degradării ecosistemelor marine.

So I'm going to get us all on a time machine,

Deci ne voi urca pe toţi într-o maşină a timpului,

and we're going to the left; we're going to go back to the past

şi vom merge spre stânga,

to see what the ocean was like.

ne vom întoarce în trecut să vedem cum arăta oceanul.

And let's start with this time machine, the Line Islands,

Şi vom începe în insulele Line,

where we have conducted a series

unde am condus o serie de

of National Geographic expeditions.

expediţii National Geographic.

This sea is an archipelago belonging to Kiribati

Acesta este un arhipelag care aparţine de Kiribati

that spans across the equator

şi străbate ecuatorul.

and it has several uninhabited,

Are numeroase insule nelocuite,

unfished, pristine islands

nepescuite, neatinse

and a few inhabited islands.

şi câteva insule locuite.

So let's start with the first one: Christmas Island, over 5,000 people.

Deci să începem cu prima, Insula Crăciunului - cu peste 5.000 de locuitori.

Most of the reefs are dead,

Majoritatea recifelor au pierit.

most of the corals are dead -- overgrown by algae --

Marea parte a coralilor au veştejit, acoperiţi de alge.

and most of the fish are smaller than

Şi marea parte a peştilor sunt mai mici

the pencils we use to count them.

decât creioanele pe care le folosim să-i numărăm.

We did 250 hours of diving here

Am efectuat 250 de ore de scufundări aici

in 2005.

în 2005.

We didn't see a single shark.

N-am văzut un singur rechin.

This is the place that Captain Cook discovered in 1777

Acesta este un loc pe care l-a descoperit căpitanul Cook în 1777.

and he described a huge abundance of sharks

Şi a descris o uriaşă abundenţă în rechini

biting the rudders and the oars of their small boats

care muşcau cârmele şi vâslele bărcilor lor

while they were going ashore.

când se îndreptau spre uscat.

Let's move the dial a little bit to the past.

Hai să mutăm cursorul un pic mai spre trecut.

Fanning Island, 2,500 people.

Insula Fanning, 2.500 de locuitori.

The corals are doing better here. Lots of small fish.

Coralii arată mai bine aici. Mulţi peşti mici.

This is what many divers would consider paradise.

Mulţi scafandri ar considera locul acesta un paradis.

This is where you can see most

Asta e ceea ce se poate vedea în marea parte

of the Florida Keys National Marine Sanctuary.

a Rezervaţiei Marine Naţionale Florida Keys.

And many people think this is really, really beautiful,

Şi mulţi oameni cred că e foarte, foarte frumos aici,

if this is your baseline.

dacă acesta e punctul de referinţă.

If we go back to a place

Dacă mergem într-un loc

like Palmyra Atoll,

precum Atolul Palmyra,

where I was with Jeremy Jackson a few years ago,

unde am fost cu Jeremy Jackson acum câţiva ani,

the corals are doing better and there are sharks.

coralii sunt mai bine şi există rechini.

You can see sharks in every single dive.

Poţi vedea rechini la fiecare scufundare.

And this is something that is very unusual in today's coral reefs.

Şi acest lucru e foarte neobişnuit în recifele corale de azi.

But then, if we shift the dial

Dar, dacă mutăm cursorul

200, 500 years back,

cu 200, 500 de ani înapoi,

then we get to the places where the corals

atunci ajungem în locurile în care coralii

are absolutely healthy and gorgeous,

sunt cu totul sănătoşi şi minunaţi,

forming spectacular structures,

formează structuri impresionante,

and where the predators

şi animalele de pradă

are the most conspicuous thing,

sunt cu adevărat remarcabile,

where you see between 25 and 50 sharks per dive.

poţi vedea între 25 şi 50 de rechini la fiecare scufundare.

What have we learned from these places?

Ce-am învăţat în locurile acestea?

This is what we thought was natural.

Asta e ceea ce credeam că e natural.

This is what we call the biomass pyramid.

Asta e ceea ce numim piramida de biomasă.

If we get all of the fish of a coral reef together and weigh them,

Dacă adunăm toţi peştii dintr-un recif de corali şi-i cântărim,

this is what we would expect.

asta e la ce ne-am aştepta.

Most of the biomass is low on the food chain, the herbivores,

Marea parte a biomasei e în partea de jos a lanţului trofic, erbivorii,

the parrotfish, the surgeonfish that eat the algae.

peştele papagal, sturionul, care se hrănesc cu alge.

Then the plankton feeders, these little damselfish,

Apoi cei care se hrănesc cu plancton, peştii damsel,

the little animals floating in the water.

animalele mici care plutesc în apă.

And then we have a lower biomass of carnivores,

Iar apoi avem o biomasă mai scăzută la carnivori,

and a lower biomass of top head,

şi mai scăzută la vârf,

or the sharks, the large snappers, the large groupers.

rechini, bibani de mare, peşti meru de dimensiuni mari.

But this is a consequence.

Dar aceasta este o consecinţă.

This view of the world is a consequence

Acest mod de a vedea lumea este o consecinţă

of having studied degraded reefs.

a faptului că am cercetat recifuri degradate.

When we went to pristine reefs,

Când am explorat recifuri neatinse,

we realized that the natural world

ne-am dat seama că lumea naturală

was upside down;

era pe dos.

this pyramid was inverted.

Această piramidă era inversată.

The top head does account for most of the biomass,

Partea de sus reprezintă marea parte a biomasei,

in some places up to 85 percent,

în unele locuri până la 85 la sută

like Kingman Reef, which is now protected.

precum reciful Kingman, care este acum protejat.

The good news is that, in addition to having more predators,

Vestea bună este că pe deasupra faptului că sunt mai multe

there's more of everything.

animale de pradă, sunt mai multe din toate vieţuitoarele.

The size of these boxes is bigger.

Dimensiunea acestor părţi e mai mare.

We have more sharks, more biomass of snappers,

Sunt mai mulţi rechini, mai multă biomasă de bibani de mare,

more biomass of herbivores, too,

mai multă biomasă de erbivori,

like these parrot fish that are like marine goats.

precum peştii papagal, care sunt ca nişte capre marine,

They clean the reef; everything that grows enough to be seen,

curăţă reciful, tot ceea ce creşte destul cât să se vadă,

they eat, and they keep the reef clean

mănâncă şi păstrează reciful curat

and allow the corals to replenish.

şi permit coralilor să se regenereze.

Not only do these places --

Aceste locuri vechi, neatinse

these ancient, pristine places -- have lots of fish,

nu numai că au mulţi peşti,

but they also have other important components

ci au şi alte componente importante

of the ecosystem like the giant clams;

ale ecosistemului precum scoici uriaşe.

pavements of giant clams in the lagoons,

Un pavaj de scoici uriaşe în lagune,

up to 20, 25 per square meter.

până la 20, 25 pe metru pătrat.

These have disappeared from every inhabited reef in the world,

Acestea au dispărut din toate recifele populate din lume.

and they filter the water;

Şi ele filtrează apa,

they keep the water clean from

păstrează apa curată,

microbes and pathogens.

fără microbi şi agenţi patogeni.

But still, now we have global warming.

Dar, acum avem încălzirea globală.

If we don't have fishing because these reefs are protected by law

Dacă nu se mai pescuieşte fiindcă recifele sunt protejate de lege

or their remoteness, this is great.

sau mulţumită locaţiei retrase, e minunat.

But the water gets warmer for too long

Dar apa se încălzeşte

and the corals die.

prea mult şi coralii mor.

So how are these fish,

Deci cum vor ajuta aceşti peşti,

these predators going to help?

aceste animale de pradă?

Well, what we have seen is that

Ce am observat este că

in this particular area

în zona aceasta

during El Nino, year '97, '98,

în timpul anilor El Nino 1997 şi 1998

the water was too warm for too long,

apa a fost caldă pentru prea mult timp

and many corals bleached

şi mulţi corali s-au decolorat

and many died.

şi mulţi au murit.

In Christmas, where the food web is really trimmed down,

În Insula Crăciunului, unde lanţul trofic este foarte redus,

where the large animals are gone,

unde nu mai sunt animale mari,

the corals have not recovered.

coralii nu şi-au revenit.

In Fanning Island, the corals are not recovered.

În insula Fanning, coralii nu şi-au revenit.

But you see here

Dar vedeţi aici un coral mare Acropora

a big table coral that died and collapsed.

care a murit şi s-a prăbuşit.

And the fish have grazed the algae,

Peştii au mâncat algele

so the turf of algae is a little lower.

deci nivelul algelor e un pic mai scăzut.

Then you go to Palmyra Atoll

Apoi te duci la Atolul Palmyra

that has more biomass of herbivores,

care are mai multă biomasă de erbivori,

and the dead corals are clean,

şi acolo coralii sunt curaţi.

and the corals are coming back.

Şi coralii cresc din nou.

And when you go to the pristine side,

Şi când te duci la partea neatinsă,

did this ever bleach?

s-a decolorat vreodată?

These places bleached too, but they recovered faster.

S-a decolorat şi aici, dar şi-a revenit mai rapid.

The more intact, the more complete,

Cu cât mai intact, complet

[and] the more complex your food web,

şi complex e lanţul trofic,

the higher the resilience, [and] the more likely

cu atât mai adaptabil va fi şi cu atât mai probabil

that the system is going to recover

că sistemul îşi va reveni

from the short-term impacts of warming events.

din impacturile pe termen scurt ale încălzirii.

And that's good news, so we need to recover that structure.

Şi asta e o veste bună. Trebuie să recuperăm structura aceea.

We need to make sure that all of the pieces of the ecosystem are there

Trebuie să ne asigurăm că avem toate părţile ecosistemului

so the ecosystem can adapt

ca el să poată să se adapteze

to the effects of global warming.

la efectele încălzirii globale.

So if we have to reset the baseline,

Deci dacă vrem să aducem punctul de referinţă la starea iniţială,

if we have to push the ecosystem back to the left,

dacă vrem să schimbăm ecosistemul înapoi spre stânga,

how can we do it?

cum putem s-o facem?

Well, there are several ways.

Sunt mai multe căi.

One very clear way is the marine protected areas,

O cale foarte clară este să avem zone marine protejate,

especially no-take reserves

mai ales rezervaţii totale

that we set aside

pe care le punem deoparte

to allow for the recovery for marine life.

să permitem regernerarea vieţii marine.

And let me go back to that image

Şi daţi-mi voie să mă întorc la imaginea aceea

of the Mediterranean.

a Mediteranei.

This was my baseline. This is what I saw when I was a kid.

Acesta era punctul meu de referinţă. Asta e ceea ce-am văzut când eram copil.

And at the same time I was watching

Şi în acelaşi timp mă uitam

Jacques Cousteau's shows on TV,

la emisiunile lui Jaques Cousteau la televizor,

with all this richness and abundance and diversity.

cu multă bogăţie şi abundenţă şi diversitate.

And I thought that this richness

Şi credeam că acea bogăţie

belonged to tropical seas,

aparţinea mărilor tropicale,

and that the Mediterranean was a naturally poor sea.

şi că Mediterana era o mare natural săracă.

But, little did I know,

Dar n-aveam cum să ştiu

until I jumped for the first time in a marine reserve.

până când m-am scufundat pentru prima oară într-o rezervaţie marină.

And this is what I saw, lots of fish.

Şi asta e ceea ce-am văzut, mulţi peşti.

After a few years, between five and seven years,

După câţiva ani, între cinci şi şapte ani

fish come back, they eat the urchins,

se întorc peştii, mănâncă aricii de mare

and then the algae grow again.

şi apoi algele cresc din nou.

So you have this little algal forest,

Deci mai întâi vezi nişte alge mici,

and in the size of a laptop

într-un loc cât un laptop,

you can find more than 100 species of algae,

pot încape mai mult de 100 de specii de alge,

mostly microscopic fit

majoritatea microscopice,

hundreds of species of little animals

sute de peşti, animale mici

that then feed the fish,

cu care apoi se hrănesc peştii

so that the system recovers.

şi sistemul se regenerează.

And this particular place, the Medes Islands Marine Reserve,

Acest loc, Rezervaţia Marină din Insulele Medes,

is only 94 hectares,

are doar 94 hectare

and it brings 6 million euros to the local economy,

şi aduce 6 milioane de euro economiei locale,

20 times more than fishing,

de 20 de ori mai mult decât pescuitul.

and it represents 88 percent

Şi reprezintă 88 la sută

of all the tourist revenue.

din veniturile din turism.

So these places not only help the ecosystem

Deci locurile acestea nu numai că ajută ecosistemul,

but also help the people

dar ajută şi oamenii

who can benefit from the ecosystem.

care pot beneficia de pe urma ecosistemului.

So let me just give you a summary

Deci să vă dau un rezumat

of what no-take reserves do.

despre ce se întâmplă în rezervaţiile totale,

These places, when we protect them,

atunci când protejăm aceste locuri.

if we compare them to unprotected areas nearby, this is what happens.

Dacă le comparăm cu zonele neprotejate din apropiere, vedem următoarele.

The number of species increases 21 percent;

Numărul speciilor creşte cu 21 la sută.

so if you have 1,000 species

Deci dacă ai 1.000 de specii

you would expect 200 more in a marine reserve.

te-ai aştepta la cu 200 mai multe într-o rezervaţie marină.

This is very substantial.

E cu adevărat substanţial.

The size of organisms increases a third,

Mărimea organismelor creşte cu o treime.

so your fish are now this big.

Deci peştii sunt acum atât de mari.

The abundance, how many fish you have per square meter,

Abundenţa, cantitatea de peşti pe metru pătrat

increases almost 170 percent.

creşte cu aproape 170 la sută.

And the biomass -- this is the most spectacular change --

Şi biomasa - asta e schimbarea cea mai spectaculoasă -

4.5 times greater biomass

biomasa e de 4,5 ori mai mare

on average, just after five to seven years.

în medie, după 5 până la 7 ani.

In some places up to 10 times

În unele locuri biomasa este

larger biomass inside the reserves.

de până la 10 ori mai mare în rezervaţii.

So we have all these things

Deci avem toate aceste vietăţi

inside the reserve that grow, and what do they do?

care cresc în rezervaţie, şi ce fac ele?

They reproduce. That's population biology 101.

Se înmulţesc. Asta e uşor de ghicit.

If you don't kill the fish, they take a longer time to die,

Dacă nu prinzi peştii, ei trăiesc mai mult,

they grow larger and they reproduce a lot.

cresc mai mari şi se înmulţesc mult.

And same thing for invertebrates. This is the example.

Şi acelaşi lucru în cazul nevertebratelor. Acesta e exemplul.

These are egg cases

Acestea sunt ouă

laid by a snail off the coast of Chile,

depuse de moluşte de pe coasta Chile.

and this is how many eggs they lay on the bottom.

Ele depun atâtea ouă pe fundul oceanului.

Outside the reserve,

În afara rezervaţiei

you cannot even detect this.

nici nu se pot detecta.

One point three million eggs per square meter

1,3 milioane de ouă pe metru pătrat

inside the marine reserve where these snails are very abundant.

în rezervaţia marină unde aceste moluşte sunt în mari cantităţi.

So these organisms reproduce,

Deci aceste organisme se înmulţesc.

the little larvae juveniles spill over,

Micile larve se revarsă,

they all spill over,

toate speciile dau pe dinafară

and then people can benefit from them outside too.

şi oamenii pot beneficia de ele în afara rezervaţiei.

This is in the Bahamas: Nassau grouper.

Aici în insulele Bahamas, un peşte meru Nassau.

Huge abundance of groupers inside the reserve,

O uriaşă abundenţă de peşti meru în rezervaţie.

and the closer you get to the reserve,

Cu cât te apropii mai mult de rezervaţie,

the more fish you have.

cu atât mai mulţi peşti găseşti.

So the fishermen are catching more.

Deci pescarii prind mai mult.

You can see where the limits of the reserve are

Se poate vedea unde sunt limitele rezervaţiei,

because you see the boats lined up.

pentru că acolo s-au aliniat bărcile.

So there is spill over;

Deci bogăţia se revarsă.

there are benefits beyond the boundaries of these reserves

Sunt beneficii dincolo de limitele acestor rezervaţii

that help people around them,

care ajută oamenii din jurul lor,

while at the same time

şi în acelaşi timp

the reserve is protecting

rezervaţia protejează

the entire habitat. It is building resilience.

întregul habitat, creşte adaptabilitatea.

So what we have now --

Ceea ce avem acum,

or a world without reserves --

o lume fără rezervaţii,

is like a debit account

e ca un cont în bancă

where we withdraw all the time

din care retragem bani tot timpul,

and we never make any deposit.

şi nu depunem niciodată.

Reserves are like savings accounts.

Rezervaţiile sunt precum nişte conturi de economii.

We have this principal that we don't touch;

Avem baza aceasta de care nu ne atingem,

that produces returns,

care produce câştiguri

social, economic and ecological.

sociale, economice şi ecologice.

And if we think about the increase of biomass inside the reserves,

Iar dacă ne gândim la creşterea de biomasă în rezervaţii,

this is like compound interest.

e ca o dobândă acumulată.

Two examples, again,

Două alte exemple

of how these reserves can benefit people.

despre cum aceste rezervaţii pot aduce beneficii oamenilor.

This is how much fishermen get

Atât prind pescarii

everyday in Kenya, fishing

în Kenya, pescuind zilnic,

over a series of years,

de-a lungul unei perioade de ani

in a place where

într-un loc în care

there is no protection; it's a free-for-all.

nu e nicio protecţie, e liber pentru toţi.

Once the most degrading fishing gear,

Odată ce s-au îndepărtat echipamentele

seine nets, were removed,

cele mai dăunătoare, năvoadele,

the fishermen were catching more.

pescarii prindeau mai mulţi peşti.

If you fish less, you're actually catching more.

Dacă pescuieşti mai puţin, de fapt prinzi mai mult.

But if we add the no-take reserve on top of that,

Dar dacă adăugăm şi rezervaţii totale în ecuaţie,

the fishermen are still making more money

pescarii tot câştigă mai mulţi bani

by fishing less around an area that is protected.

pescuind mai puţin în jurul unei zone protejate.

Another example:

Un alt exemplu:

Nassau groupers in Belize in the Mesoamerican Reef.

Peştii meru Nassau în Belize în reciful din Mezoamerica.

This is grouper sex,

Aşa se reproduc peştii meru,

and the groupers aggregate around the full moons

se adună când e lună plină

of December and January for a week.

în Decembrie şi în Ianuarie pentru o săptămână.

They used to aggregate up to the

Mai demult se adunau până la

tens of thousands, 30,000 groupers about this big

zece mii, treizeci de mii de peşti meru cam aşa de mari,

in one hectare, in one aggregation.

într-un hectar, un singur ansamblu.

Fishermen knew about these things; they caught them, and they depleted them.

Pescarii ştiau şi i-au prins, i-au consumat.

When I went there for the first time in 2000,

Când m-am dus acolo pentru prima oară în 2000,

there were only 3,000 groupers left.

rămăseseră doar 3000 de peşti meru.

And the fishermen were authorized to catch 30 percent

Şi pescarii erau autorizaţi să prindă 30 la sută

of the entire spawning population every year.

din întreaga populaţie în fiecare an.

So we did a simple analysis,

Şi am făcut o analiză simplă,

and it doesn't take rocket science

nu e cine ştie ce să-ţi dai seama

to figure out that, if you take 30 percent every year,

că dacă prinzi 30 la sută anual,

your fishery is going to collapse very quickly.

totalitatea peştilor se va epuiza foarte rapid.

And with the fishery, the entire reproductive ability

Şi odată cu peştii, dispare abilitatea

of the species goes extinct.

speciei de a se reproduce.

It happened in many places around the Caribbean.

S-a întâmplat în multe locuri în Caraibe.

And they would make 4,000 dollars per year,

Pot câştiga 4.000 de dolari pe an,

total, for the entire fishery,

în total, din toată masa de peşti,

several fishing boats.

cu numeroase nave de pescuit.

Now, if you do an economic analysis

Dacă faci o analiză economică

and project what would happen

şi proiectezi ce s-ar întâmpla

if the fish were not cut,

dacă peştii nu s-ar pescui,

if we brought just 20 divers

dacă am aduce doar 20 de scafandri

one month per year,

o lună pe an,

the revenue would be more than 20 times higher

venitul ar fi mai mult de 20 de ori mai mare.

and that would be sustainable over time.

Şi ar fi sustenabil de-a lungul anilor.

So how much of this do we have?

Deci câte rezervaţii avem?

If this is so good, if this is such a no-brainer, how much of this do we have?

Dacă e aşa de bine, aşa de simplu, câte rezervaţii avem?

And you already heard that

Aţi auzit deja că mai puţin de

less than one percent of the ocean's protected.

unu la sută al oceanelor este protejat.

We're getting closer to one percent now,

Ne apropiem de unu la sută acum

thanks to the protections of the Chagos Archipelago,

mulţumită protejării în Arhipelagul Chagos.

and only a fraction of this is fully protected from fishing.

Şi doar o fracţiune din aceasta e protejată complet.

Scientific studies recommend that at least 20 percent

Studii ştiinţifice recomandă ca cel puţin o porţiune de

of the ocean should be protected.

20 la sută al oceanelor să fie protejată.

The estimated range is between 20 and 50 percent

Se estimează că între 20 şi 50 la sută

for a series of goals of biodiversity

ar ajuta la atingerea mai multor obiective

and fishery enhancement and resilience.

privind biodiversitatea, sporirea populaţiei de peşti şi capacitatea de refacere.

Now, is this possible? People would ask: How much would that cost?

Este posibil? Ne-am întreba: Cât ar costa?

Well, let's think about

Să ne gândim

how much we are paying now

cât plătim acum

to subsidize fishing:

ca să subvenţionăm pescuitul.

35 billion dollars per year.

35 de miliarde de dolari pe an.

Many of these subsidies go to destructive fishing practices.

Multe dintre aceste subvenţii sunt folosite pentru

Well, there are a couple estimates

practici de pescuit dăunătoare. Sunt nişte estimări

of how much it would cost to create

despre cât ar costa să creăm

a network of protected areas

o reţea de zone protejate

covering 20 percent of the ocean

acoperind 20 la sută al oceanelor

that would be only a fraction

ar fi doar o fracţiune

of what we are now paying;

din ceea ce plătim acum,

the government hands out to a fishery

a ceea ce plăteşte guvernul pentru o pescărie

that is collapsing.

care e pe cale de a se epuiza.

People are losing their jobs because the fisheries are collapsing.

Oamenii îşi pierd locurile de muncă din cauza aceasta.

A creation of a network of reserves

O reţea de rezervaţii ar crea locuri de muncă

would provide direct employment for more than a million people

pentru mai mult de un milion de oameni

plus all the secondary jobs and all the secondary benefits.

şi în plus o mulţime de locuri de muncă şi beneficii secundare.

So how can we do that?

Deci cum putem să facem asta?

If it's so clear that these savings accounts

Dacă e aşa de clar că aceste conturi de economii

are good for the environment and for people,

sunt bune pentru mediu şi pentru oameni,

why don't we have 20, 50 percent of the ocean?

de ce nu protejăm 20, 50 la sută al oceanelor?

And how can we reach that goal?

Şi cum putem atinge acest obiectiv?

Well, there are two ways of getting there.

Sunt două căi pentru a-l atinge.

The trivial solution is to create really large protected areas

Soluţia simplă e să creăm zone foarte mari protejate

like the Chagos Archipelago.

precum Arhipelagul Chagos.

The problem is that we can create these large reserves

Problema este că aceste rezervaţii mari pot fi

only in places where there are no people, where there is no social conflict,

numai unde nu locuiesc oameni, unde nu e conflict social,

where the political cost is really low

unde costul politic e foarte redus,

and the economic cost is also low.

la fel şi costul economic.

And a few of us, a few organizations in this room and elsewhere

Iar unii dintre noi, câteva organizaţii prezente aici şi altundeva

are working on this.

lucrează la această sarcină.

But what about the rest of the coast of the world,

Dar cum rămâne cu restul coastelor din lume,

where people live and make a living out of fishing?

unde oamenii îşi câştigă existenţa din pescuit?

Well, there are three main reasons why

Sunt trei motive principale din cauza cărora

we don't have tens of thousands of small reserves:

nu avem zeci de mii de rezervaţii mici.

The first one is that people have no idea

Primul este că oamenii n-au habar

what marine reserves do,

ce beneficii au rezervaţiile marine.

and fishermen tend to be really, really defensive

Şi pescarii au tendinţa să fie foarte, foarte defensivi

when it comes to regulating or closing

când vine vorba de reglementarea sau închiderea

an area, even if it's small.

unei zone, chiar de-ar fi mică.

Second, the governance is not right

Al doilea, conducerea nu e adecvată

because most coastal communities around the world

fiindcă majoritatea comunităţilor de coastă în lume

don't have the authority

nu au autoritatea de a monitoriza resursele,

to monitor the resources to create the reserve and enforce it.

pentru crearea unei rezervaţii şi aplicarea regulilor.

It's a top down hierarchical structure

Avem o structură ierarhică de sus în jos

where people wait for

unde oamenii aşteaptă

government agents to come

să vină reprezentanţii guvernului.

and this is not effective. And the government doesn't have enough resources.

Şi asta nu e eficient. Şi guvernul nu are destule resurse.

Which takes us to the third reason,

Şi ajungem la al treilea motiv.

why we don't have many more reserves,

Motivul pentru care nu avem mult mai multe rezervaţii

is that the funding models have been wrong.

este că modelele de finanţare sunt greşite.

NGOs and governments

ONG-urile şi guvernele

spend a lot of time and energy and resources

de obicei consumă mult timp, energie şi resurse

in a few small areas, usually.

în câteva zone mici. Deci conservarea marină

So marine conservation and coastal protection

şi protejarea coastelor a devenit o gaură neagră

has become a sink for government or philanthropic money,

pentru fonduri guvernamentale şi de caritate,

and this is not sustainable.

şi asta nu e sustenabil.

So the solutions are just

Deci soluţiile sunt îndreptarea

fixing these three issues.

acestor trei probleme. În primul rând

First, we need to develop a global awareness campaign

trebuie să pornim o campanie de sensibilizare globală

to inspire local communities and governments

care să inspire comunităţile locale şi guvernele

to create no-take reserves

să creeze rezervaţii totale

that are better than what we have now.

care sunt mai bune decât cele de acum.

It's the savings accounts

Sunt conturi de economii

versus the debit accounts with no deposits.

faţă de conturi bancare fără depuneri.

Second, we need to redesign our governance

În al doilea rând, trebuie să reinventăm guvernarea

so conservation efforts can be decentralized,

pentru ca eforturile de conservare

so conservation efforts don't depend on

să poată fi descentralizate, să nu depindă

work from NGOs

de munca ONG-urilor

or from government agencies

sau a agenţiilor guvernamentale,

and can be created by the local communities,

şi să poată fi create de comunităţile locale

like it happens in the Philippines and a few other places.

precum se întâmplă în Filipine şi în câteva alte locuri.

And third, and very important,

Iar în ultimul rând, foarte important,

we need to develop new business models.

trebuie să dezvoltăm noi modele de activitate comercială.

The philanthropy sink as the only way to create reserves

A crea rezervaţii din fonduri de caritate

is not sustainable.

nu e o cale sustenabilă.

We really need to develop models, business models,

Trebuie cu adevărat să dezvoltăm modele comerciale

where coastal conservation

în care conservarea coastelor

is an investment,

e o investiţie.

because we already know

Pentru că ştim deja

that these marine reserves provide

că aceste rezervaţii marine aduc

social, ecological and economic benefits.

beneficii sociale, ecologice şi economice.

And I'd like to finish with one thought,

Şi aş dori să închei cu o idee:

which is that no one

Nicio organizaţie

organization alone

singură

is going to save the ocean.

nu va salva oceanele.

There has been a lot of competition in the past,

A fost multă competiţie în trecut.

and we need to develop

Şi trebuie să dezvoltăm

a new model of partnership,

un nou model de parteneriat,

truly collaborative,

cu adevărat colaborativ,

where we are looking for complementing,

unde căutăm complementarea,

not substituting.

nu înlocuirea.

The stakes are just too high

Miza este prea mare

to continue the way we are going.

ca să continuăm ca până acum.

So let's do that. Thank you very much.

Aşa să facem. Vă mulţumesc mult.

(Applause)

(Aplauze)

Chris Anderson: Thank you Enric.

Chris Anderson: Mulţumim Enric.

Enric Sala: Thank you.

Enric Sala: Mulţumesc.

CA: That was a masterful job

CA: A fost o reuşită

of pulling things together.

cum ai adus toate firele împreună.

First of all, your pyramid, your inverted pyramid,

În primul rând, piramida ta inversată,

showing 85 percent biomass in the predators,

care arată 85 la sută a biomasei fiind animale de pradă,

that seems impossible.

asta pare imposibil.

How could 85 percent

Cum ar putea să supravieţuiască 85 la sută

survive on 15 percent?

cu 15 la sută?

ES: Well, imagine that you have two gears

ES: Imaginează-ţi că ai două roţi dinţate

of a watch, a big one and a small one.

într-un ceas, una mare şi una mică.

The big one is moving very slowly, and the small one is moving fast.

Cea mare se mişcă foarte încet, iar cea mică se mişcă rapid.

That's basically it.

Despre asta e vorba.

The animals at the lower parts of the food chain,

Animalele din partea de jos a lanţului trofic

they reproduce very fast; they grow really fast; they produce millions of eggs.

se înmulţesc foarte rapid, cresc foarte rapid, produc milioane de ouă.

Up there, you have sharks and large fish that live 25, 30 years.

Sus sunt rechini şi peşti mari care trăiesc 25, 30 de ani.

They reproduce very slowly; they have a slow metabolism;

Se înmulţesc foarte încet. Au un metabolism lent.

and, basically, they just maintain their biomass.

Şi, practic, doar îşi menţin biomasa.

So, basically, the production surplus of these guys down there

Deci surplusul animalelor de jos

is enough to maintain this biomass

e suficient să menţină biomasa aceasta

that is not moving.

care nu se mişcă.

They are like capacitors of the system.

Ei sunt condensatorii sistemului.

CA: That's very fascinating.

CA: E foarte fascinant.

So, really, our picture of a food pyramid

Deci, de fapt, imaginea noastră a piramidei trofice

is just -- we have to change that completely.

trebuie s-o schimbăm complet.

ES: At least in the seas.

ES: Cel puţin în mare.

What we found in coral reefs is that the inverted pyramid

Ceea ce-am descoperit în recife, piramida inversată

is the equivalent of the Serengeti,

ar însemna că în Serengeti ar fi

with five lions per wildebeest.

cinci lei la fiecare antilopă gnu.

And on land, this cannot work.

Pe uscat nu poate funcţiona aşa.

But at least on coral reefs are systems

Dar cel puţin în recifele corale sunt sisteme

where there is a bottom component with structure.

în care există o componentă de bază, o structură.

We think this is universal.

Credem că acest fenomen e universal.

But we have started studying pristine reefs

Dar am început să studiem recifele neatinse

only very recently.

doar de curând.

CA: So the numbers you presented really are astonishing.

CA: Sumele pe care le-ai prezentat sunt uimitoare.

You're saying we're spending 35 billion dollars

Spui că în momentul de faţă cheltuim

now on subsidies.

35 de miliarde de dolari pe subvenţii.

It would only cost 16 billion to set up

Ar costa doar 16 miliarde să înfiinţăm

20 percent of the ocean as

20 la sută din oceane

marine protected areas

ca zone marine protejate

that actually give new living choices

care dau noi alegeri de mod de viaţă

to the fishermen as well.

şi pescarilor.

If the world was a smarter place,

Dacă am fi mai isteţi

we could solve this problem for negative 19 billion dollars.

am putea rezolva această problemă şi-am rămâne

We've got 19 billion to spend on health care or something.

cu 19 miliarde de cheltuit pe sănătate sau altceva.

ES: And then we have the under-performance of fisheries

ES: Şi apoi mai avem şi funcţionarea insuficientă a pescăriilor

that is 50 billion dollars.

care ne costă 50 de miliarde de dolari.

So again, one of the big solutions is

Deci din nou, una dintre marile soluţii este

have the World Trade Organization shifting the subsidies

ca Organizaţia Mondială de Comerţ să trimită

to sustainable practices.

subvenţiile către practici sustenabile.

CA: Okay, so there's a lot of examples that I'm hearing out there

CA: Aud că e mult entuziasm în sală legat de

about ending this subsidies madness.

terminarea nebuniei cu subvenţiile.

So thank you for those numbers.

Deci îţi mulţumim pentru sumele acelea.

The last one's a personal question.

Ultima e o întrebare personală.

A lot of the experience of people here

Oamenii de aici care au fost în oceane mult timp

who've been in the oceans for a long time

au văzut degradarea

has just been seeing this degradation, the places they saw that were beautiful

locurile frumoase pe care le-au văzut

getting worse, depressing.

se înrăutăţesc, e deprimant.

Talk to me about the feeling that you must have experienced

Spune-mi despre sentimentul pe care l-ai trăit

of going to these pristine areas

când te-ai dus în locurile acestea neatinse

and seeing things coming back.

şi ai văzut că îşi revin.

ES: It is a spiritual experience.

ES: E o experienţă spirituală.

We go there to try to understand the ecosystems,

Mergem acolo ca să încercăm să înţelegem ecosistemele,

to try to measure or count fish and sharks

să încercăm să măsurăm sau să numărăm peştii şi rechinii

and see how these places are different from the places we know.

şi să vedem cum diferă locurile aceastea faţă de ce ştim noi.

But the best feeling

Dar sentimentul cel mai minunat

is this biophilia that E.O. Wilson talks about,

este biofilia pe care o descrie E. O. Wilson

where humans have this sense of awe and wonder

când oamenii au un sentiment de veneraţie şi minunare

in front of untamed nature, of raw nature.

în faţa naturii neîmblânzite, sălbatice.

And there, only there,

Şi acolo, doar acolo

you really feel that you are part of a larger thing

simţi cu adevărat că eşti parte a ceva mai mare,

or of a larger global ecosystem.

sau a unui ecosistem global.

And if it were not for these places that show hope,

Şi dacă nu ar exista aceste locuri care arată speranţă,

I don't think I could continue doing this job.

nu cred c-aş putea să continui în meseria aceasta.

It would be just too depressing.

Ar fi pur şi simplu prea deprimant.

CA: Well, Enric, thank you so much for sharing

CA: Enric, mulţumim c-ai împărtăşit o parte

some of that spiritual experience with us all. Thank you.

din experienţa aceea spirituală cu noi toţi. Mulţumim.

ES: Thank you very much.

ES: Mulţumesc mult.