Where do genes come from? - Carl Zimmer

De unde vin genele? - Carl Zimmer

Traducător: Lucia Dobre Corector: Ariana Bleau Lugo

You have about 20,000 genes in your DNA.

Ai cam 20.000 de gene în ADN-ul tău.

They encode the molecules that make up your body,

Ele codifică moleculele care alcătuiesc corpul tău,

from the keratin in your toenails, to the collagen at the tip of your nose,

de la keratina din unghii până la colagenul din vârful nasului

to the dopamine surging around inside your brain.

la dopamina din jurul creierului.

Other species have genes of their own.

Alte specii au gene proprii.

A spider has genes for spider silk.

Un păianjen are gene pentru mătase.

An oak tree has genes for chlorophyll, which turns sunlight into wood.

Un stejar are gene pentru clorofilă ce transformă lumina în lemn.

So where did all those genes come from?

Aşadar de unde vin toate aceste gene?

It depends on the gene.

Depinde de gene.

Scientists suspect that life started on Earth about 4 billion years ago.

Oamenii de ştiinţă cred că viaţa a început pe Pământ acum 4 miliarde de ani.

The early life forms were primitive microbes

Primele forme de viaţă erau microbii primitivi

with a basic set of genes for the basic tasks required to stay alive.

cu un set de gene de bază pentru sarcini de bază cerute de supravieţuire.

They passed down those basic genes to their offspring

Au transmis genele de bază puilor lor

through billions of generations.

prin miliarde de generaţii.

Some of them still do the same jobs in our cells today, like copying DNA.

Multe din ele fac acelaşi lucruri şi azi, precum copierea ADN.

But none of those microbes had genes for spider silk or dopamine.

Niciunul din aceşti microbi nu are gene pentru mătase sau dopamină.

There are a lot more genes on Earth today than there were back then.

Există mai multe gene azi pe Pământ decât erau înainte.

It turns out that a lot of those extra genes were born from mistakes.

Se pare că multe din aceste gene suplimentare au luat naştere din greşeală.

Each time a cell divides, it makes new copies of its DNA.

De fiecare dată când o celulă se divide produce o nouă copie a ADN-ului său.

Sometimes it accidentally copies the same stretch of DNA twice.

Uneori copiază de două ori aceeași secvență ADN.

In the process, it may make an extra copy of one of its genes.

În acest proces, poate face o copie suplimentară a unuia dintre genele sale.

At first, the extra gene works the same as the original one.

Iniţial, genele suplimentare lucrează la fel ca genele originale.

But over the generations, it may pick up new mutations.

Dar de-a lungul generaţiilor pot suferi mutaţii noi.

Those mutations may change how the new gene works,

Aceste mutaţii pot schimba modul de funcţionare a noilor gene,

and that new gene may duplicate again.

şi noua genă se poate duplica iar.

A surprising number of our mutated genes emerged more recently;

Un număr surpinzător de mare din genele mutante au apărut mai recent;

many in just the past few million years.

multe în doar ultimele milioane de ani.

The youngest evolved after our own species broke off from our cousins, the apes.

Cele mai recente au evoluat după ce specia noastră s-a desprins de verii noştri, maimuţelele.

While it may take over a million years for a single gene to give rise

Deși poate dura peste un milion de ani ca o singură genă să dea naştere

to a whole family of genes,

unei familii întregi de gene,

scientists are finding that once the new genes evolve,

oamenii de ştiinţă au găsit că o dată ce noile gene evoluează,

they can quickly take on essential functions.

pot prelua rapid funcţii esenţiale.

For example, we have hundreds of genes for the proteins in our noses

De exemplu, sunt sute de gene pentru proteinele din nasul nostru

that grab odor molecules.

care detectează moleculele de miros

The mutations let them grab different molecules,

Mutaţiile permit diferitelor molecule să le detecteze,

giving us the power to perceive trillions of different smells.

dându-ne capacitatea de a percepe trilioane de mirosuri diferite.

Sometimes mutations have a bigger effect on new copies of genes.

Uneori mutaţiile au un efect mai mare asupra noilor copii de gene.

They may cause a gene to make its protein in a different organ,

Pot cauza ca o genă să-şi producă proteina într-un organ diferit,

or at a different time of life,

sau într-o altă perioadă a vieţii,

or the protein may start doing a different job altogether.

sau proteina poate îndeplini o cu totul altă funcție.

In snakes, for example, there's a gene that makes a protein for killing bacteria.

Șerpii, de exemplu, au o genă care produce o proteină pentru a ucide bacteriile.

Long ago, the gene duplicated and the new copy mutated.

Cu mult timp în urmă o genă se duplica şi noua genă suferea o mutaţie.

That mutation changed the signal in the gene

Acea mutaţie schimba semnalul genelor

about where it should make its protein.

acolo unde trebuia să facă proteina.

Instead of becoming active in the snake's pacreas,

În loc să devină activă în pancreasul şarpelui,

it started making this bacteria-killing protein in the snake's mouth.

a început să producă acestă proteină care ucide bacteriile în gura şarpelui.

So when the snake bit its prey, this enzyme got into the animal's wound.

Când şarpele îşi muşcă prada, această enzimă intră în rana animalului.

And when this protein proved to have a harmful effect,

Și cum acestă proteină avea un efect nociv,

and helped the snake catch more prey,

şi ajuta şarpele să prindă mai multă pradă,

it became favored.

a devenit favorizată de selecție.

So now what was a gene in the pancreas makes a venom in the mouth

Deci ce era o genă în pancreas a devenit venin în gură

that kills the snake's prey.

care ucide prada şarpelui.

And there are even more incredible ways to make a new gene.

Şi există şi mai multe feluri incredibile pentru a produce noi gene.

The DNA of animals and plants and other species

ADN-ul animalelor, plantelor şi al altor specii

contain huge stretches without any protein coding genes.

conţin secvențe lungi fără nicio proteină care să codeze genele.

As far as scientists can tell, its mostly random sequences

Atât cât pot spune oamenii de ştiinţă, multe secvenţe aleatoare

of genetic gibberish that serve no function.

nu servesc la nimic.

These stretches of DNA sometimes mutate, just like genes do.

Aceste secvenţe ADN uneori suferă mutaţii, exact ca şi genele.

Sometimes those mutations turn the DNA into a place

Alteori aceste mutaţii întorc ADN-ul într-un loc

where a cell can start reading it.

în care o celulă să o poată citi.

Suddenly the cell is making a new protein.

Brusc, celula produce o nouă proteină.

At first, the protein may be useless, or even harmful,

La început, proteina poate fi inutilă sau chiar dăunătoare,

but more mutations can change the shape of the protein.

dar multe mutaţii pot schimba forma proteinei.

The protein may start doing something useful,

Proteina poate începe făcând ceva util,

something that makes an organism healthier, stronger,

ceva ce face un organism mai sănătos, mai puternic,

better able to reproduce.

mai capabil de reproducere.

Scientists have found these new genes at work in many parts of animal bodies.

Cercetătorii au descoperit multe gene funcționale

în multe locuri din corpurile animaelor.

So our 20,000 genes have many origins,

Aşadar, cele 20.000 de gene ale noastre au origini multiple,

from the origin of life, to new genes still coming into existence from scratch.

de la originea vieţii la noile gene care încă mai apar "de nuovo".

As long as life is here on Earth, it will be making new genes.

Cât timp va exista viaţă pe Pământ se vor produce noi gene.