These animals are also plants … wait, what? - Luka Seamus Wright

Traducător: Oana-Cătălina Chirilă Corector: Claudia Pravat

Take a good look at this slug.

Privește bine această moluscă.

No, not that— that’s a leaf.

Nu, nu aia. Aia e o frunză.

This slug.

Molusca asta.

There we go.

Aşa e mai bine.

Elysia chlorotica may not look like much—

Elysia chlorotica nu arată prea special,

okay, it looks like a bright green leaf—

da, arată ca o frunză verde,

but it’s one of the most extraordinary creatures around.

dar e una dintre cele mai extraordinare creaturi care există.

Living in salt marshes along the east coast of North America,

Trăieşte în mlaştinile sărate de pe coasta de est a Americii de Nord

it can go about a year without eating.

şi poate trăi un an fără să mănânce.

During that time, it lives like a plant.

În tot timpul ăsta, trăieşte ca o plantă.

Generally speaking, animals are what are called heterotrophs,

În general, animalele sunt heterotrofe,

meaning they can’t produce their own food— they’re consumers of other life.

adică nu-şi pot produce propria mâncare, ci consumă alte forme de viaţă.

Plants, meanwhile, are autotrophs, or producers:

Pe de altă parte, plantele sunt autotrofe, sau producătoare:

they can synthesize their own fuel from sunlight, CO2,

îşi pot sintetiza propria hrană din lumina soarelui, din CO2

and other inorganic compounds.

şi din alte componente anorganice.

Plants do this by using organelles called chloroplasts,

Ele fac asta folosindu-se de cloroplaste,

which give them their bright colors

care le dau culorile deschise

and convert sunlight into food through photosynthesis.

şi, prin fotosinteză, transformă lumina soarelui în hrană.

Elysia is what’s called a mixotroph:

Elysia e ceea ce noi numim un mixotrof:

it can both consume food, like animals,

ea poate consuma mâncare, asemeni animalelor,

and produce its own through photosynthesis, like plants.

dar îşi poate produce şi propria hrană, prin fotosinteză, ca plantele.

In fact, Elysia steals its ability to photosynthesize

De fapt, Elysia dobândeşte abilitatea de a face fotosinteză

from the algae it eats by piercing the algal cells

de la algele pe care le consumă, străpungând celulele algelor

with specialized pointy teeth, called radula.

cu dinţii ei ascuţiţi, numiţi radule.

It sucks the cell empty and digests most of its contents,

Ea extrage şi digeră tot conţinutul celulei,

but the chloroplasts remain intact.

dar cloroplastele rămân intacte.

They’re incorporated into the epithelial cells lining Elysia’s digestive system

Ele sunt încorporate în celule epiteliale ce căptuşesc sistemul digestiv al Elysiei,

that branches throughout its flat body.

care se ramifică prin tot corpul ei plat.

This makes the slug look even more leaflike,

Acest lucru face molusca să arate și mai mult ca o frunză,

providing camouflage as well as food.

ajutând la camuflaj, dar şi la hrănire.

As incredible as this adaptation is,

Datorită acestei adaptări impresionante,

there are more than 70 species of slug that steal chloroplasts from their food.

există peste 70 de specii de moluşte care preiau cloroplaste din hrana lor.

What makes Elysia and a few closely related species

Ceea ce face ca Elysia şi alte câteva specii înrudite de moluşte

in the Mediterranean and Pacific unique

din Marea Mediterană şi din Pacific să fie unice

is how long they can hold onto chloroplasts—

e cât de mult pot păstra cloroplastele,

most other slugs keep them for a few weeks at most.

majoritatea altor moluşte păstrându-le maxim câteva săptămâni.

This longevity seems to be due to the survival abilities

Această longevitate pare să fie rezultatul unor abilităţi de supravieţuire

of both plastids and slugs.

atât ale plastidelor, cât şi ale moluştelor.

Specifically, the chloroplasts of certain algae

În mod special, cloroplastele anumitor alge

can repair their own light-harvesting systems,

îşi pot regenera propriile sisteme de captat lumină,

while most chloroplasts are thought to rely on their host cell

în timp ce majoritatea cloroplastelor se bazează pe celula mamă

and its genes for repairs.

și pe genele ei pentru regenerare.

This makes the chloroplasts able to sustain themselves

Acest fapt face cloroplastele capabile să se auto-întreţină

for longer inside the slug.

mai mult timp înăuntrul moluştei.

Meanwhile, the slug adjusts its gene expression

Între timp, molusca îşi modifică expresia genetică,

to improve its relationship with the chloroplasts

pentru a îmbunătăţi relaţia cu cloroplastele

and removes damaged plastids

şi înlătură plastidele deteriorate,

to avoid accumulation of potentially damaging chemicals.

pentru a evita acumularea substanţelor chimice dăunătoare.

Though few species can steal organelles from another species’ cell,

Chiar dacă puţine specii pot prelua componente din celulele altor specii,

these slugs are far from alone in getting an assist from plants.

aceste moluşte sunt susţinute de plante.

Organisms as diverse as corals,

Organisme la fel de diversificate precum coralii,

giant clams and sponges have symbiotic algae living inside their cells,

scoicile gigant şi bureţii au alge simbiotice

ce trăiesc în celulele lor,

supplying them with organic compounds through photosynthesis.

care le aprovizionează cu componente organice prin fotosinteză.

In turn, they supply their little helpers with shelter and inorganic compounds.

În schimb, ele oferă acestor ajutători adăpost şi componente anorganice.

Some of these mixotrophs even transmit the algae to their offspring.

Câteva dintre aceste mixotrofe chiar trimit acele alge către urmaşi.

Without the aid of these algae,

Fără ajutorul acestor alge,

filter-feeding corals, clams, and sponges would not gain enough nutrition

coralii, scoicile şi bureţii n-ar avea destulă hrană

in the nutrient-poor tropical ocean,

în oceanele tropice lipsite de nutrienți

and the dazzling coral reefs they build simply would not exist.

şi n-ar exista nici recifurile de corali pe care le construiesc.

Mixotrophy even cuts both ways:

Mixotrofia funcţionează şi invers:

an alga called Tripos furca can consume several microscopic animals a day,

o algă numită Tripos Furca poate consuma mai multe animale microscopice zilnic,

allowing it to survive in darkness for weeks.

permiţându-i să supravieţuiască în întuneric săptămâni întregi.

Tripos is in turn eaten by other mixotrophic algae,

Tripos e, la rândul ei, consumată de alte alge mixotrofe,

providing frequent opportunity for exchange of organelles

oferind oportunitatea de a face schimb de componente organice,

such as chloroplasts.

cum ar fi cloroplastele.

This seems to allow some algae to survive in parts of the dark ocean

Asta pare că permite algelor să trăiască în părţile întunecate ale oceanelor,

such as the Mariana Trench,

cum ar fi Groapa Marianelor,

which plants otherwise wouldn't be able to inhabit.

zonă unde alte plante nu supravieţuiesc.

The processes by which Elysia becomes photosynthetic

Procesele prin care Elysia face fotosinteză

and Tripos switches between feeding modes

şi Tripos îşi schimbă modalităţile de hrănire

are reminiscent of what scientists believe led to the origin of all plants.

amintesc de ce cred oamenii de ştiinţă că a dus la originea tuturor plantelor.

Single-celled animals preyed on cyanobacteria.

Animale unicelulare vânau cianobacterii.

Some of these tiny plants were not digested and lived on in the animal cells,

Câteva plante n-au fost digerate şi au trăit în celule animale,

eventually giving rise to chloroplasts.

ducând la apariţia cloroplastelor.

But these first eukaryotic plants were soon consumed by other animals,

Dar aceste plante eucariotice primordiale au fost consumate repede de alte animale

which hijacked the precious chloroplast, just like Elysia.

care au preluat cloroplastele preţioase, la fel ca Elysia.

And following the example of eating and being eaten,

Şi urmând exemplul de a mânca şi a fi mîncat,

we’ve seen in the case of Tripos,

cum am văzut în cazul lui Tripos,

this chloroplast heist happened up to three times,

acest furt de cloroplaste s-a întâmplat de maxim trei ori,

giving rise to plastids with four membranes

ducând la apariţia plastidelor cu patru membrane

and the ocean’s most productive plants and forests.

şi a celor mai productive plante și păduri oceanice.