Why should you read Dante’s “Divine Comedy”? - Sheila Marie Orfano

Traducător: Daria Borz Corector: Cristina Nicolae

“Abandon all hope, ye who enter here… ”

„Lăsați orice speranță, voi, cei care intrați...”

Inscribed above the Gate of Hell,

Scrise deasupra Porții Iadului,

these ominous words warn dark tidings for Dante

aceste cuvinte amenințătoare îi aduc vești rele lui Dante

as he begins his descent into inferno.

când își începe coborârea în infern.

Yet despite the grim tone,

Totuși, în ciuda tonului macabru,

this prophecy sets into motion what is perhaps the greatest love story ever told;

această profeție surprinde ceea ce e poate cea mai mare poveste de dragoste

spusă vreodată;

an epic journey that encompasses both the human and the divine.

o călătorie fantastică ce cuprinde umanul și divinul.

But for Dante to reach benevolent salvation,

Dar, pentru ca Dante să ajungă la izbăvirea binefăcătoare,

he must first find his way through Hell.

trebuie să își găsească, mai întâi, drumul prin Iad.

This landscape of torture is the setting for "Inferno,"

Acest peisaj al torturii reprezintă decorul în „Infernul”,

the first in a three-part narrative poem

prima din cele trei părți ale poemului epic

written by Dante Alighieri in the 14th century.

scris de Dante Alighieri în secolul XIV.

Casting himself as the protagonist,

Luându-se pe sine ca protagonist,

Dante travels deeper and deeper into Hell’s abyss,

Dante călătorește tot mai adânc spre abisul Iadului,

witnessing obscene punishments distinct to each of its nine realms.

fiind martorul diferitelor pedepse din cele nouă cercuri ale acestuia.

Beginning in Limbo, he travels through the circles of Lust, Gluttony, Greed, Wrath,

Începând cu Limbul, călătorește prin cercul Desfrânaților, Mâncăilor,

Risipitorilor, Furioșilor,

Heresy, Violence, and Fraud,

Ereticilor, Violenților și Simoniacilor,

to the horrific ninth circle of Treachery,

până la înfiorătorul cerc al Trădătorilor,

where sinners are trapped under the watchful eyes of Satan himself.

unde păcătoșii sunt prinși sub ochiul atent al lui Satan însuși.

The following two parts, "Purgatorio" and "Paradiso," continue Dante’s journey,

Următoarele două părți, „Purgatoriul” și „Paradisul” continuă drumul lui Dante,

as he scales the Mount of Purgatory

care urcă spre Muntele Purgatoriului

and ascends the nine celestial spheres of Heaven.

și se înalță spre cele nouă sfere din Paradis.

Written together over 10 years, these 3 sections comprise the "Divine Comedy"–

Scrise în peste zece ani, aceste părți alcătuiesc „Divina Comedie”–

an allegorical imagining of the soul’s journey towards God.

o creație alegorică a călătoriei sufletului spre Dumnezeu.

But Dante’s "Divine Comedy" is more than just religious allegory.

Dar „Divina Comedie” a lui Dante este mai mult decât o alegorie religioasă.

It’s also a witty, scathing commentary on Italian politics.

Este și o critică inteligentă și ironică la adresa politicii iteliene.

A soldier and statesman from Florence, Dante was staunchly faithful to God,

Dante, un soldat și politician florentin i-a fost credincios lui Dumnezeu,

but often critical of the Roman Catholic Church.

dar, uneori, a criticat Biserica Romano-Catolică.

He particularly disliked its rampant nepotism and practice of simony,

A urât, în special, nepotismul necontrolat și practica simoniei,

the buying and selling of religious favours such as pardons from sin.

cumpărarea și vânzarea unor favoruri spirituale, cum ar fi iertarea păcatelor.

Many groups took advantage of these corrupt customs,

Multe grupuri au profitat de aceste obiceiuri corupte,

but few supported them as much as the Guelfi Neri, or Black Guelphs.

pe care nu mulți le-au susținut, în afară de Guelfi Neri sau Guelfii Negri.

This was a political and religious faction

Aceasta a fost o grupare politică și religioasă

which sought to expand the pope’s political influence.

ce încerca să extindă influența politică a papei.

Dante was a member of the Guelfi Bianchi, or White Guelphs–

Dante a făcut parte din Guelfi Bianchi sau Guelfii Albi –

who believed Florence needed more freedom from Roman influence.

care credeau că Florența avea nevoie de libertate de sub influența romană.

As a public representative for the White Guelphs,

Ca și reprezentant public al Guelfilor Albi,

Dante frequently spoke out against the pope’s power,

Dante a vorbit des împotriva puterii papei,

until the Black Guelphs leveraged their position

până când Guelfii Negri s-au folosit de poziția lor

to exile him from Florence in 1302.

și l-au expulzat din Florența în 1302.

But rather than silencing him,

Dar în loc să îl reducă la tăcere,

this lifelong exile led to Dante’s greatest critique of all.

exilul pe viață l-a făcut să emită cea mai mare critică.

Dishonored and with little hope of return,

Dezonorat și cu puține speranțe de a se întoarce,

the author freely aired his grievances with the Church and Italian society.

autorul și-a exprimat nemulțumirile față de Biserica și societatea italiană.

Writing the "Divine Comedy" in Italian,

Scriind „Divina Comedie” în italiană

rather than the traditional Latin of the educated elite,

și nu în latina specifică elitei educate,

Dante ensured the widest possible audience for his biting political commentary.

Dante și-a asigurat cel mai mare public pentru critica sa față de politică.

In the "Inferno’s" circle of the Wrathful,

În cercul Furioșilor din „Infernul”,

Dante eagerly witnesses sinners

Dante este martor cum păcătoșii

tear Black Guelph Filippo Argenti limb from limb.

îi smulg membru cu membru lui Filippo Argenti din Guelfii Negri.

In the circle of Fraud,

În cercul Simoniacilor,

Dante converses with a mysterious sinner burning in the circle’s hottest flames.

Dante vede un păcătos misterios în cele mai puternice flăcări.

He learns that this is Pope Nicholas III,

Află că e Papa Nicolas III,

who tells Dante that his two successors will take his place when they die—

care îi spune că cei doi succesori ai lui îi vor lua locul când vor muri —

all three guilty of simony and corruption.

toți trei vinovați de simonie și corupție.

Despite the bleak and sometimes violent imagery in "Inferno,"

În ciuda peisajului uneori sumbru și violent din „Infernul”,

the "Divine Comedy" is also a love story.

„Divina Comedie” este și o poveste de dragoste.

Though Dante had an arranged marriage

Deși Dante a avut o căsătorie aranjată

with the daughter of a powerful Florentine family,

cu o fată dintr-o familie influentă din Florența,

he had also been unrequitedly in love with another woman since he was nine years old:

a fost îndrăgostit de o altă femeie încă de când avea nouă ani:

Beatrice Portinari.

Beatrice Portinari.

Despite allegedly meeting just twice, she became Dante’s lifelong muse,

Deși s-ar fi întâlnit doar de două ori, a devenit muza lui eternă,

serving as the inspiration and subject for many of his works.

fiind inspirația și subiectul multor opere de-ale lui.

In fact, it’s Beatrice who launches his intrepid journey into the pits of Hell

De fapt, ea îi lansează voiajul curajos spre adâncul Iadului

and up the terraces of Mount Purgatory.

și până pe culmile Muntelui Purgatoriului.

Portrayed as a powerful, heavenly figure,

Descrisă ca o figură puternică, celestă,

she leads Dante through "Paradiso’s" concentric spheres of Heaven

ea îl conduce pe Dante prin sferele concentrice ale „Paradisului”

until he is finally face-to-face with God.

până când acesta ajunge față în față cu Dumnezeu.

In the centuries since its publication,

În secolele următoare publicării acesteia,

the "Divine Comedy’s" themes of love, sin, and redemption

temele iubirii, păcatului și salvării din „Divina Comedie”

have been embraced by numerous artists–

au fost adoptate de mulți artiști –

from Auguste Rodin and Salvador Dali, to Ezra Pound and Neil Gaiman.

de la Auguste Rodin și Salvator Dali, până la Ezra Pound și Neil Gaiman.

And the poet himself received his own belated, earthly redemption in 2008,

Și însuși poetul și-a primit mântuirea tardivă în 2008,

when the city of Florence finally revoked Dante’s antiquated exile.

când orașul Florența a revocat, în sfârșit, vechiul exil al lui Dante.