What’s a squillo, and why do opera singers need it? - Ming Luke

Traducător: Veronica Muntean Corector: Cristina Nicolae

Gripped with vengeful passion,

Cuprinsă de o pasiune răzbunătoare,

The Queen of the Night tears across the stage.

Regina nopții își varsă lacrimile de-a lungul scenei.

She begins to sing her titular aria,

Ea începe să-și cânte aria sa titulară,

one of the most famous sections from Mozart’s beloved opera,

una din cele mai renumite părți ale operei îndrăgitului Mozart,

"The Magic Flute."

„Flautul fermecat”.

The orchestra fills the hall with music,

Orchestra învăluie holul cu muzică,

but the queen’s voice soars above the instruments.

însă vocea reginei se avântă deasupra instrumentelor.

Its melody rings out across thousands of patrons,

Melodia sa răsună peste mii de spectatori,

reaching seats 40 meters away—

ajungând la 40 de metri depărtare –

all without any assistance from a microphone.

fără ajutorul unui microfon.

How is it possible that this single voice can be heard so clearly,

Cum e posibil ca o voce să fie auzită atât de clar,

above the strains of dozens of instruments?

peste acordurile zecilor de instrumente?

The answer lies in the physics of the human voice,

Răspunsul se află în fizica vocii umane

and the carefully honed technique of an expert opera singer.

și tehnica perfecționată a unui solist de operă expert.

All the music in this opera house originates from the vibrations

Muzica din clădirea operei provine de la vibrațiile create de instrumente –

created by instruments—

whether it’s the strings of a violin or the vocal folds of a performer.

fie că sunt corzile unei viori sau faldurile vocale ale unui interpret.

These vibrations send waves into the air, which our brains interpret as sound.

Aceste vibrații trimit în aer unde, pe care creierul le consideră drept sunet.

The frequency of these vibrations––

Frecvența acestor vibrații –

specifically, the number of waves per second––

mai exact, numărul undelor pe secundă –

is how our brains determine the pitch of a single note.

e modul în care creierul determină nivelul fiecărei note.

But in fact, every note we hear

De fapt, fiecare notă pe care o auzim

is actually a combination of multiple vibrations.

e o combinație de mai multe vibrații.

Imagine a guitar string vibrating at its lowest frequency.

Imaginați-vă vibrarea corzii de chitară la cea mai joasă frecvență.

This is called the fundamental,

Acesta e numit acord fundamental,

and this low pitch is what our ears mostly use to identify a note.

iar acest nivel jos e ceea ce urechea consideră drept notă muzicală.

But this lowest vibration triggers additional frequencies called overtones,

Dar această vibrație joasă duce la alte frecvențe numite armonii superioare,

which layer on top of the fundamental.

ce se așează peste acordul fundamental.

These overtones break down into specific frequencies

Aceste armonii superioare se descompun în frecvențe specifice

called harmonics, or partials—

numite parțialele tonului fundamental sau tonuri fundamentale,

and manipulating them is how opera singers work their magic.

iar prin mânuirea lor soliștii de operă fac minuni.

Every note has a set of frequencies that comprise its harmonic series.

Fiecare notă are un set de frecvențe ce include seriile armonice.

The first partial vibrates at twice the frequency of the fundamental.

Primul ton fundamental vibrează la o frecvență

de două ori mai mare decât acordul fundamental.

The next partial is three times the fundamental’s frequency, and so on.

Următorul ton fundamental e de trei ori mai mare și tot așa mai departe.

Virtually all acoustic instruments produce harmonic series,

În mod virtual toate instrumentele acustice produc serii armonice,

but each instrument’s shape and material changes the balance of its harmonics.

însă forma și materialul instrumentului

modifică echilibrul tonurilor sale fundamentale.

For example, a flute emphasizes the first few partials,

De exemplu, un flaut pune accent pe primele tonuri fundamentale,

but in a clarinet’s lowest register,

însă registrul de jos al clarinetului,

the odd-numbered partials resonate most strongly.

tonurile fundamentale impare răsună mai puternic.

The strength of various partials

Puterea variatelor tonuri fundamentale

is part of what gives each instrument its unique sonic signature.

e ceea ce face ca sunetul instrumentului să fie unic.

It also affects an instrument’s ability to stand out in a crowd,

Acestea afectează și abilitatea instrumentului de a ieși în evidență,

because our ears are more strongly attuned to some frequencies than others.

fiindcă urechea e mai adaptată la unele frecvențe decât la altele.

This is the key to an opera singer’s power of projection.

Aceasta e cheia puterii de proiecție a unui solist de operă.

An operatic soprano—

O soprană de operă –

the highest of the four standard voice parts—

cea mai înaltă dintre cele patru categorii de voci standard –

can produce notes with fundamental frequencies

poate produce note cu frecvențe fundamentale

ranging from 250 to 1,500 vibrations per second.

cuprinse între 250 și 1.500 de vibrații/s.

Human ears are most sensitive to frequencies

Urechea umană e mai sensibilă la frecvențele

between 2,000 and 5,000 vibrations per second.

cuprinse între 2.000 și 5.000 de vibrații pe secundă.

So if the singer can bring out the partials in this range,

Dacă o solistă poate emite tonuri fundamentale în această gamă,

she can target a sensory sweet spot where she’s most likely to be heard.

ea poate ținti poziția senzorială optimă unde e cel mai probabil să fie auzită.

Higher partials are also advantageous

Tonurile fundamentale mai înalte sunt și ele avantajoase,

because there’s less competition from the orchestra,

deoarece întrecerea cu orchestra e mai redusă,

whose overtones are weaker at those frequencies.

ale cărei armonii superioare sunt mai slabe la acele frecvențe.

The result of emphasizing these partials

Rezultatul accentuării acelor tonuri fundamentale

is a distinctive ringing timbre called a singer’s squillo.

e un timbru răsunător distinctiv numit „squillo-ul” solistului.

Opera singers work for decades to create their squillo.

Soliștii de operă exersează decenii pentru a-și crea „squillo-ul”.

They can produce higher frequencies

Ei pot produce frecvențe mai înalte

by modifying the shape and tension in their vocal folds and vocal tract.

prin modificarea formei și tensiunii în faldurile vocale și tractul vocal.

And by shifting the position of their tongues and lips,

Iar prin schimbarea poziției limbii și buzelor,

they accentuate some overtones while dampening others.

ei accentuează unele armonii superioare în timp ce pe altele le reduc.

Singers also increase their range of partials with vibrato—

Soliștii măresc și diapazonul tonurilor fundamentale cu „vibrato” –

a musical effect in which a note slightly oscillates in pitch.

un efect muzical în care o notă oscilează ușor în înălțimea tonului.

This creates a fuller sound that rings out

Aceasta creează un sunet mai plin

over the instruments’ comparatively narrow vibratos.

ce răsună peste instrumente în comparație cu un „vibrato” mai limitat.

Once they have the right partials,

Odată ce ating cele mai potrivite tonuri fundamentale

they employ other techniques to boost their volume.

ei aplică alte tehnici pentru a mări volumul acestora.

Singers expand their lung capacity and perfect their posture

Soliștii își extind capacitatea plămânilor și își perfecționează postura

for consistent, controlled airflow.

pentru un flux de aer consistent și controlat.

The concert hall helps as well,

Sala de concert contribuie și ea,

with rigid surfaces that reflect sound waves towards the audience.

cu o suprafață rigidă ce reflectă undele de sunet spre public.

All singers take advantage of these techniques,

Toți soliștii profită de aceste tehnici,

but different vocal signatures demand different physical preparation.

însă amprentele vocale diverse cer o anumită pregătire fizică.

A Wagnerian singer needs to build up stamina

Un solist wagnerian trebuie să-și dezvolte rezistența

to power through the composer’s four-hour epics.

pentru a avea puterea de a trece prin epopeile de patru ore.

While bel canto singers require versatile vocal folds

În timp ce soliștii de „bel canto” necesită falduri vocale versatile

to vault through acrobatic arias.

pentru a sări printre ariile acrobatice.

Biology also sets some limits—

Chiar și biologia impune unele limite –

not every technique is feasible for every set of muscles,

nu orice tehnică e posibilă pentru fiecare set de mușchi,

and voices change as singers age.

iar vocile se schimbă odată cu vârsta.

But whether in an opera hall or a shower stall,

Dar fie într-o sală de operă sau într-o cabină de duș,

these techniques can turn un-amplified voices

aceste tehnici pot transforma vocile neamplificate

into thundering musical masterpieces.

în capodopere muzicale colosale.