The most colorful gemstones on Earth - Jeff Dekofsky

Corector: Mihaida Meila

On an auspicious day in November of 1986,

Într-o favorabilă zi de noiembrie a anului 1986,

5 Australian miners climbed Lunatic Hill—

cinci mineri australieni au urcat Dealul Lunatic,

so named for the mental state anyone would be in to dig there.

numit astfel pentru starea mentală în care intră oricine dacă sapă acolo.

While their competitors searched for opals at a depth of 2 to 5 meters,

În timp ce rivalii lor căutau opaluri la adâncime de doi până la cinci metri,

the Lunatic Hill Syndicate bored 20 meters into the earth.

sindicatul Dealului Lunatic a săpat 20 de metri în pământ.

And for their audacity, the earth rewarded them

Iar curajul lor a fost răsplătit

with a fist-sized, record breaking opal.

cu un opal de mărimea pumnului, bătând recordurile.

They named it the Halley’s Comet opal,

Ei l-au numit opalul „Cometa lui Halley”,

after the much larger rocky, icy body flying by the earth at that time.

după corpul de gheață imens ce zbura atunci pe lângă Pământ.

The Halley’s Comet opal is a marvel, but its uniqueness is, paradoxically,

Opalul „Cometa lui Halley” e o minune, însă în mod paradoxal,

the most usual thing about it.

unicitatea sa e cel mai obișnuit lucru.

While diamonds, rubies, emeralds, and other precious stones

În timp ce diamantele, rubinele, smaraldele și alte pietre prețioase

are often indistinguishably similar,

sunt foarte asemănătoare, nu poți găsi două opaluri la fel,

no two opals look the same,

thanks to a characteristic called "play of color."

datorită caracteristicii numite „jocul de culori”.

This shimmering, dazzling, dancing display of light

Strălucirea, scânteierea, etalarea luminii

comes about from a confluence of chemistry, geology, and optics

apar din joncțiunea chimiei, geologiei și opticii

that define opals from their earliest moments, deep underground.

ce definesc opalurile din primul moment din adâncul pământului.

It’s there that an opal begins its life as something surprisingly abundant: water.

Acolo opalul își începe viața ca ceva surprinzător de abundent: apa.

Trickling down through gaps in soil and rock,

Scurgându-se printre crăpăturile din pământ și rocă,

water flows through sandstone, limestone, and basalt,

apa curge prin gresie, piatră de var și bazalt,

picking up a microscopic compound called silicon dioxide.

acumulând un compus microscopic numit dioxid de siliciu.

This silica-enriched water enters the voids inside pieces of volcanic rock,

Apa îmbogățită cu siliciu intră în golurile din rocile vulcanice,

prehistoric river beds, wood and even the bones of ancient creatures.

în albiile râurilor preistorice, în lemn și chiar în oasele creaturilor antice.

Gradually, the water starts to evaporate,

Treptat, apa începe să se evapore,

and the silica-solution begins forming a gel,

iar soluția de siliciu începe să formeze un gel,

within which millions of silica spheres form layer by layer

în care milioane de sfere de siliciu se formează strat după strat

as a series of concentric shells.

ca niște serii de scoici concentrice.

The gel ultimately hardens into a glass-like material,

În final gelul se întărește într-un material ca sticla,

and the spheres settle into a lattice structure.

iar sferele se depun într-o structură de zăbrele.

The vast majority of the time, this structure is haphazard,

Marea majoritate a timpului, această structură e aleatorie,

resulting in common, or potch, opals with unremarkable exteriors.

rezultând în opaluri obișnuite sau porțiuni cu aspect obișnuit.

The tiny, mesmerizing percentage we call precious opals

Micul și fermecătorul procent pe care-l numim opaluri prețioase

have regions where silica beads of uniform size form orderly arrays.

au zone unde bulele uniforme de siliciu formează rețele ordonate.

So why do those structures produce such vibrant displays?

De ce produc aceste structuri astfel de aspecte dinamice?

The answer lies in a principle of wave physics called interference.

Răspunsul îl găsim în principiul valului numit de fizicieni interferență.

For the sake of simplicity,

De dragul simplității, haideți să vedem ce se întâmplă

let’s look at what happens when a single color of light—

când o singură culoare a luminii – verdele,

green, with a wavelength of 500 nanometers— hits a precious opal.

cu o lungime de undă de 500 nanometri – atinge un opal prețios.

The green light will scatter throughout the gemstone

Lumina verde se va dispersa prin piatra prețioasă

and reflect back with varying intensities—

și se va reflecta cu intensități variate –

from most angles suffused, from some entirely dimmed,

din majoritatea unghiurilor saturată, din altele total încețoșată,

and others dazzlingly bright.

iar altele uimitor de luminoase.

What’s happening is, some of the green light reflects off of the top layer.

O parte din lumina verde se reflectă în stratul superior.

Some reflects off of the layer below that.

O altă parte se reflectă în stratul inferior.

And so on.

Și așa mai departe.

When the additional distance it travels from one layer to the next, and back,

Când distanța adițională parcursă dintr-un strat spre altul și înapoi

is a multiple of the wavelength— such as 500 or 1000 extra nanometers—

e un multiplu al lungimii de undă – ca 500 sau 1000 de nanometri în plus –

the crests and valleys of the waves match each other.

crestele și văile undelor se potrivesc între ele.

This phenomenon is called constructive interference,

Acest fenomen e numit interferență constructivă

and it amplifies the wave, producing a brighter color.

și amplifică unda, generând o culoare mai luminoasă.

So if you position your eye at the correct angle,

Dacă vă poziționați ochiul în unghiul potrivit,

the green light reflecting from many layers adds together.

lumina verde reflectată din mai multe straturi se adună.

Shift the angle just a bit,

Dacă schimbați un pic unghiul,

se modifică și distanța pe care lumina o parcurge între straturi.

and you change the distance the light travels between layers.

Change it enough, and you’ll reach a point where the crests match the valleys,

Modificați-o destul și veți ajunge la punctul

unde crestele se potrivesc cu văile, iar valurile se elimină reciproc;

making the waves cancel each other out— that’s destructive interference.

aceasta e interferența distructivă.

Different colors have different wavelengths,

Culori diferite au diverse lungimi de undă,

which translates to varying distances they have to travel

care duc la varierea distanțelor pe care trebuie să le parcurgă

to constructively interfere.

pentru a interfera în mod constructiv.

That’s why colors roughly correspond to silica bead sizes.

Iată de ce culorile corespund aproximativ mărimilor bulelor de siliciu.

The spaces between 210 nanometer beads are just right to amplify blue light.

Spațiile dintre bule de 210 nanometri

sunt suficiente pentru a amplifica lumina albastră.

For red light, with its long wavelengths,

Pentru lumina roșie, cu lungimile de undă mari,

the silica beads must be close to 300 nanometers.

bulele de siliciu trebuie să fie aproape de 300 nanometri.

Those take a very long time to form, and because of that,

Acestea necesită mult timp pentru a se forma

și de aceea roșul e cea mai rară culoare de opal.

red is the rarest opal color.

The differences in the arrangements of the gel lattices

Diferența în amplasarea zăbrelelor de gel dintr-o piatră

within a particular stone result in a wide range of color patterns—

rezultă într-o gamă largă de culori:

everything from broad flash to pin-fire to the ultra-rare harlequin.

de la strălucire amplă, la foc de armă, până la rarul pestriț.

The circumstances that lead to the formation of precious opal

Circumstanțele ce au dus la formarea opalului prețios

are so uncommon that they only occur in a handful of places.

sunt atât de neobișnuite, încât apar în doar câteva locuri.

About 95% come from Australia,

Aproape 95% provin din Australia,

where an ancient inland sea created the perfect conditions.

unde marea continentală antică a creat condițiile perfecte.

It was there that the Halley’s Comet opal formed some 100 million years ago.

Acolo s-a format „Cometa lui Halley” acum 100 milioane de ani.

Which raises the question: in the next 100 million years,

De aici apare întrebarea: în următorii 100 milioane de ani,

silica-rich water will percolate through the nooks and crannies

apa bogată în siliciu se va răspândi printre colțurile și craniile

of some of the discarded artifacts of human civilization.

unor artefacte abandonate ale civilizației umane?

What opalescent plays of light will one day radiate

Ce jocuri de lumină sidefie vor emana cândva

from the things we forget in the darkness?

lucrurile pe care le uităm în întuneric?