How does income affect childhood brain development? | Kimberly Noble

Traducător: Daria Hau Corector: Cristina Nicolae

What I'm about to share with you are findings from a study

Ceea ce urmează să vă spun sunt rezultatele unui studiu

of the brains of more than 1,000 children and adolescents.

asupra creierului a peste 1.000 de copii şi adolescenţi.

Now, these were children who were recruited

Aceşti copii au fost selectaţi

from diverse homes around the United States,

din diverse gospodării din Statele Unite,

and this picture is an average of all of their brains.

iar poza aceasta reprezintă media tuturor creierelor acestora.

The front of this average brain is on your left

Partea din faţă a creierului e în stânga

and the back of this average brain is on your right.

şi partea din spate e în dreapta.

Now, one of the things we were very interested in

Unul dintre lucrurile care ne-au interesat

was the surface area of the cerebral cortex,

a fost scoarţa cortexului cerebral,

or the thin, wrinkly layer on the outer surface of the brain

sau stratul subțire, ridat, din suprafaţa exterioară a creierului

that does most of the cognitive heavy lifting.

care sprijină cele mai mari greutăţi cognitive.

And that's because past work by other scientists has suggested

Am fost interesați de această zonă pentru că studiile sugerează

that in many cases,

că în multe cazuri

a larger cortical surface area

o suprafață corticală mai întinsă

is often associated with higher intelligence.

e asociată cu o inteligenţă crescută.

Now, in this study, we found one factor

În acest studiu, am găsit un factor

that was associated with the cortical surface area

care se corelează cu suprafaţa corticală

across nearly the entire surface of the brain.

de-a lungul a aproape întregii suprafeţe a creierului.

That factor was family income.

Acel factor este venitul familiei.

Now, here, every point you see in color is a point where higher family income

Fiecare punct care apare colorat este un punct în care un venit mai mare

was associated with a larger cortical surface area in that spot.

este asociat unei scoarţe corticale mai extinse în acel loc.

And there were some regions, shown here in yellow,

Şi există nişte regiuni marcate cu galben,

where that association was particularly pronounced.

unde asocierea este mai pronunţată.

And those are regions that we know support a certain set of cognitive skills:

Noi ştim că aceste regiuni susţin un anumit tip de abilităţi cognitive:

language skills like vocabulary and reading

abilităţi lingvistice precum cele legate de vocabular şi citit,

as well as the ability to avoid distraction

abilitatea de a evita distragerile

and exert self-control.

şi a avea control de sine.

And that's important,

Şi asta e important,

because those are the very skills

pentru că acestea sunt abilităţile

that children living in poverty are most likely to struggle with.

cu care copiii crescuţi în sărăcie se luptă cel mai mult.

In fact, a child living with poverty

Un copil născut într-un mediu sărac

is likely to perform worse on tests of language and impulse control

va avea probabil rezultate mai slabe la un test de limbă şi la controlul impulsurilor

before they even turn two.

înainte ca măcar să împlinească doi ani.

Now, there are a few points I'd like to highlight about this study.

Sunt câteva puncte despre acest studiu pe care aş vrea să le evidenţiez.

Number one:

Numărul unu:

this link between family income and children's brain structure

această conexiune între venitul familiei şi structura creierului unui copil

was strongest at the lowest income levels.

a fost foarte puternică la cel mai mic venit.

So that means that dollar for dollar,

Asta înseamnă că, raportat la valoare și costuri,

relatively small differences in family income

diferenţe relativ mici de venit

were associated with proportionately greater differences in brain structure

au fost asociate cu diferenţe proporţional mai mari în structura creierului

among the most disadvantaged families.

printre cele mai dezavantajate familii.

And intuitively, that makes sense, right?

Şi în mod intuitiv are sens, nu-i aşa?

An extra 20,000 dollars for a family earning, say, 150,000 dollars a year

20.000 de dolari în plus pentru o familie care câştigă 150.000 de dolari pe an

would certainly be nice, but probably not game-changing,

ar prinde bine, dar nu va răsturna situaţia,

whereas an extra 20,000 dollars

în timp ce 20.000 dolari în plus

for a family only earning 20,000 dollars a year

pentru o familie care câştigă doar 20.000 de dolari pe an

would likely make a remarkable difference in their day-to-day lives.

cel mai probabil vor face o diferenţă semnificativă în vieţile lor.

Now, the second point I'd like to highlight

Al doilea aspect

is that this link between family income and children's brain structure

este că legătura dintre venitul familiei și structura creierului copilului

didn't depend on the children's age,

nu depinde de vârsta acestuia,

it didn't depend on their sex

nici de sexul copilul,

and it didn't depend on their race or ethnicity.

și nici de rasa sau etnia lui.

And the final point --

Și ultimul punct,

and this one's key --

punctul-cheie,

there was tremendous variability from one child to the next,

există fluctuații foarte mari de la un copil la altul,

by which I mean there were plenty of children from higher-income homes

ceea ce vreau să spun este că sunt copii din familii cu venituri mai mari

with smaller brain surfaces

a căror suprafață a creierul este mică

and plenty of children from lower-income homes

și sunt copii din familii cu venituri mai modeste

with larger brain surfaces.

cu o suprafață a creierului mare.

Here's an analogy.

Iată o analogie.

We all know that in childhood,

Toți știm că în copilărie,

boys tend to be taller than girls,

băieții sunt mai înalți decât fetele,

but go into any elementary school classroom,

dar intrați în orice clasă de la o școală primară,

and you'll find some girls who are taller than some boys.

și o să găsiți câteva fete care sunt mai înalte decât câțiva băieți.

So while growing up in poverty is certainly a risk factor

Deși copilăria într-un mediu sărac este un factor de risc

for a smaller brain surface,

pentru o suprafață mai mică a creierului,

in no way can I know an individual child's family income

în niciun caz nu pot, pe baza venitului familiei unui copil,

and know with any accuracy

să știu cu exactitate

what that particular child's brain would look like.

cum arată creierul acelui copil.

I want you to imagine, for a moment, two children.

Aș vrea să vă imaginați doi copii.

One is a young child born into poverty in America;

Unul este crescut în sărăcie în America,

the other is also an American child,

iar celălalt este tot american,

but one who was born into more fortunate circumstances.

dar crescut în circumstanțe mai favorabile.

Now, at birth, we find absolutely no differences

La naștere, nu găsim nicio diferență

in how their brains work.

de funcționare a creierului lor.

But by the time those two kids are ready to start kindergarten,

Dar odată ce copiii aceștia sunt aproape de a începe grădinița,

we know that the child living in poverty

știm că acela care a crescut în sărăcie

is likely to have cognitive scores that are, on average, 60 percent lower

este posibil să aibă punctaje cognitive cu 60% mai scăzute

than those of the other child.

decât cele ale altor copii.

Later on, that child living in poverty

Mai târziu, copilul crescut în penurie

will be five times more likely to drop out of high school,

va fi de cinci ori mai predispus să renunțe la liceu,

and if she does graduate high school,

iar dacă reușește să absolve liceul,

she'll be less likely to earn a college degree.

e puțin probabil să urmeze o facultate.

By the time those two kids are 35 years old,

Până când vor împlini 35 de ani,

if the first child spent her entire childhood living in poverty,

primul copil care a crescut în sărăcie

she is up to 75 times more likely to be poor herself.

este de 75 de ori mai probabil să fie el însuşi sărac.

But it doesn't have to be that way.

Dar nu trebuie să fie aşa.

As a neuroscientist, one of things I find most exciting about the human brain

Ca neurolog, observ că printre cele mai uimitoare lucruri la creierul uman

is that our experiences change our brains.

este faptul că acesta se schimbă în urma experienţelor trăite.

Now, this concept, known as neuroplasticity,

Conceptul, cunoscut ca neuroplasticitate,

means that these differences in children's brain structure

presupune că diferenţele în structura creierului copiilor

don't doom a child to a life of low achievement.

nu limitează copilul la o viaţă lipsită de realizări.

The brain is not destiny.

Creierul nu este destinul.

And if a child's brain can be changed,

Iar dacă poţi schimba creierul unui copil,

then anything is possible.

atunci orice este posibil.

As a society, we spend billions of dollars each year, educating our children.

Ca societate, investim anual miliarde de dolari în educaţie.

So what can we tell schools, teachers and parents

Deci ce ar trebui să spunem şcolilor şi părinţilor

who want to help support kids from disadvantaged backgrounds

care vor să sprijine copiii veniţi din medii dezavantajate

to do their best in school and in life?

să dea tot ce pot la şcoală şi în viaţă?

Well, emerging science suggests

Știinţa de ultima oră sugerează

that growing up in poverty is associated with a host of different experiences

că a creşte în sărăcie e asociat cu o mulţime de experienţe diferite

and that these experiences in turn may work together

şi că, în schimb, experienţele pot ajuta

to help shape brain development and ultimately help kids learn.

la dezvoltarea creierului, iar în final îi ajută pe copii să înveţe.

And so if this is right,

Şi dacă asta e adevărat,

it begs the question:

se pune întrebarea:

Where along this pathway can we step in and provide help?

Unde putem noi să intervenim şi să dăm o mână de ajutor?

So let's consider first intervening at the level of learning itself --

Hai să luăm în considerare intervenţia la nivelul învăţatului însuşi,

most commonly through school-based initiatives.

cel mai des prin iniţiative la nivel şcolar.

Now, should we be encouraging teachers to focus on the kinds of skills

Ar trebui să încurajăm profesorii să se concentreze pe abilităţile

that disadvantaged kids are most likely to struggle with?

cu care aceşti copii defavorizaţi se luptă cel mai mult?

Of course.

Desigur.

The importance of high-quality education based in scientific evidence

Importanţa educaţiei de calitate relevată de dovezile ştiinţifice

really can't be overstated.

nu poate fi subliniată îndeajuns.

And there are a number of examples of excellent interventions

Şi sunt câteva exemple de intervenţii ce vizează lucruri

targeting things like literacy or self-regulation

ca alfabetizarea sau autoreglementarea

that do in fact improve kids' cognitive development and their test scores.

care, într-adevăr, îmbunătăţesc dezvoltarea cognitivă şi punctajele.

But as any intervention scientist doing this work would tell you,

Dar orice om de știință de intervenție, care face asta,

this work is challenging.

va spune că munca e dificilă.

It's hard to implement high-quality, evidence-based education.

E greu să implementezi educație de calitate bazată pe dovezi.

And it can be labor-intensive,

E nevoie de multă muncă

it's sometimes costly.

și este costisitor.

And in many cases, these disparities in child development emerge early --

De cele mai multe ori, disproporția în dezvoltarea copilului apare târziu,

well before the start of formal schooling --

cu mult înainte de a începe școala,

sometimes when kids are just toddlers.

uneori chiar și atunci când sunt încă bebeluși.

And so I would argue:

Și acum voi adăuga:

school is very important,

școala e foarte importantă,

but if we're focusing all of our policy efforts

dar dacă ne concentrăm toate eforturile în materie de politică

on formal schooling,

în școala instituționalizată,

we're probably starting too late.

s-ar putea să începem prea târziu.

So what about taking a step back

Deci ce-ar fi să facem un pas înapoi

and focusing on trying to change children's experiences?

și să încercăm să schimbăm experiențele copiilor?

What particular experiences are associated with growing up in poverty

Ce experiențe sunt asociate cu copilăria într-un mediu sărac

and might be able to be targeted to promote brain development

și ar putea fi adresate pentru a încuraja dezvoltarea creierului

and learning outcomes for kids?

și rezultatele la învățătură?

Of course, there are many, right?

Sigur, sunt destule, nu-i așa?

Nutrition, access to health care,

Nutriția, accesul la îngrijiri medicale,

exposure to second-hand smoke or lead,

expunerea la fumatul pasiv,

experience of stress or discrimination,

momentele de stres și discriminare

to name a few.

sunt doar câteva exemple.

In my laboratory,

În laboratorul meu,

we're particularly focused on a few types of experiences

ne concentrăm atenția pe anumite tipuri de experiențe

that we believe may be able to be targeted

despre care credem că sunt în măsură

to promote children's brain development

să încurajeze dezoltarea creierului

and ultimately improve their learning outcomes.

și să le îmbunătățească rezultatele la școală.

As one example,

Ca un exemplu,

take something I'll call the home language environment,

gândiți-vă la ce îmi place să numesc mediul lingvistic de acasă,

by which I mean, we know that the number of words kids hear

știm că numărul de cuvinte pe care un copil îl aude

and the number of conversations they're engaged in every day

și numărul de conversații în care sunt implicați zilnic

can vary tremendously.

poate varia extrem de mult.

By some estimates,

După niște estimări,

kids from more advantaged backgrounds

copiii proveniți din medii mai avantajate

hear an average of 30 million more spoken words

aud cu peste 30 de milioane mai multe cuvinte

in the first few years of life

în primii ani de viață

compared to kids from less advantaged backgrounds.

comparativ cu cei din medii mai puțin avantajate.

Now, in our work, we're finding

În munca noastră descoperim

that kids who experience more back-and-forth,

că aceia care au parte de mai multă conversație,

responsive conversational turns

de schimburi de replici

tend to have a larger brain surface in parts of the brain

au o suprafață mai extinsă a creierului în zone ale acestuia

that we know are responsible for language and reading skills.

care știm că sunt responsabile de lingvistică și citit.

And in fact, the number of conversations they hear

Și, de fapt, numărul de conversații pe care îl aud

seems to matter a little bit more than the sheer number of words they hear.

pare să fie mai important decât numărul de cuvinte auzite.

So one tantalizing possibility

O alternativă tentantă

is that we should be teaching parents not just to talk a lot,

ar fi să îi învățăm pe părinți nu doar să vorbească mult,

but to actually have more conversations with their children.

ci mai degrabă să aibă mai multe conversații cu copiii lor.

In this way, it's possible that we'll promote brain development

În felul ăsta e posibil să promovăm dezvoltarea creierului

and perhaps their kids' language and reading skills.

și potențiale abilitățile de citire și lingvistice ale copiilor.

And in fact, a number of scientists are testing

De fapt, cercetătorii testează

that exciting possibility right now.

această posibilitate chiar acum.

But of course, we all know

Dar toți știm

that growing up in poverty is associated with lots of different experiences

că să crești într-un mediu sărac este asociat cu multe alte experiențe

beyond just how many conversations kids are having.

pe lângă numărul de conversații purtate de copii.

So how do we choose what else to focus on?

Deci cum alegem pe ce să ne concentrăm?

The list can be overwhelming.

Lista poate fi copleșitoare.

There are a number of high-quality interventions

Există multe intervenții de calitate

that do try to change children's experience,

care vor să schimbe experiența copiilor,

many of which are quite effective.

dintre care multe au succes.

But again, just like school-based initiatives,

Dar exact ca inițiativele din școli,

this is hard work.

asta e o muncă grea.

It can be challenging,

Poate fi dificil,

it can be labor-intensive,

poate necesita multă muncă,

sometimes costly ...

uneori poate fi costisitor...

and on occasion,

şi uneori,

it can be somewhat patronizing for scientists to swoop in

poate fi puţin arogant din partea cercetătorilor să intervină

and tell a family what they need to change in order for their child to succeed.

şi să le spună părinţilor ce trebuie să facă pentru succesul copilului.

So I want to share an idea with you.

Aşa că vreau să vă împărtăşesc o idee.

What if we tried to help young children in poverty

Ce-ar fi să încercăm să ajutăm copiii crescuţi într-un mediu sărac

by simply giving their families more money?

dându-le familiilor mai mulţi bani?

I'm privileged to be working with a team of economists,

Am şansa de a lucra cu o echipă de economişti,

social policy experts and neuroscientists

experţi în politica socială şi neurologi

in leading Baby's First Years,

la proiectul „Primii Ani ai Copilului”,

the first-ever randomized study

primul studiu aleatoriu

to test whether poverty reduction causes changes in children's brain development.

ce testează dacă reducerea sărăciei schimbă dezvoltarea creierului copiilor.

Now, the ambition of the study is large,

Studiul își propune ceva ambițios,

but the premise is actually quite simple.

dar premisa lui este chiar simplă.

In May of 2018,

În mai 2018,

we began recruiting 1,000 mothers living below the federal poverty line

am recrutat 1.000 de mame ce trăiesc sub limita federală de sărăcie,

shortly after they gave birth in a number of American hospitals.

imediat după ce au născut în câteva spitale din America.

Upon enrolling in our study,

După ce s-au înscris în studiu,

all mothers receive an unconditional monthly cash gift

mamele au primit lunar un cadou în bani,

for the first 40 months of their children's lives,

în primele 40 de luni din viața copiilor,

and they're free to use this money however they like.

pentru a-i folosi după bunul plac.

But importantly, mothers are being randomized,

Important este că mamele sunt alese aleatoriu,

so some mothers are randomized to receive a nominal monthly cash gift

unele pentru a primi o sumă nominală lunar, ca un cadou,

and others are randomized to receive several hundred dollars each month,

iar altele pentru a primi câteva sute de dolari lunar,

an amount that we believe is large enough

sumă care credem că este suficientă

to make a difference in their day-to-day lives,

pentru a face o diferență în viața lor,

in most cases increasing their monthly income by 20 to 25 percent.

de cele mai multe ori crescându-le venitul lunar cu 20-25 de procente.

So in this way,

Astfel,

we're hoping to finally move past questions

sperăm să trecem peste întrebările

of how poverty is correlated with child development

despre cum se corelează lipsa mijloacelor materiale cu dezoltarea copilului

and actually be able to test whether reducing poverty causes changes

și chiar să putem testa dacă reducerea sărăciei creează schimbări

in children's cognitive, emotional and brain development

în dezvoltarea cognitivă, emoțională și la nivelul creierului copiilor.

in the first three years of life --

în primii trei ani de viață,

the very time when we believe

perioadă despre care credem

the developing brain may be most malleable to experience.

că ar fi cea mai maleabilă pentru creierul în dezvoltare.

Now, we won't have definitive results from this study for several years,

Nu vom avea răspunsuri definitive din acest studiu pentru câțiva ani buni,

and if nothing else,

și dacă nu obținem nimic,

1,000 newborns and their moms will have a bit more cash each month

1.000 de nou-născuți și mamele lor vor avea mai mulți bani lunar

that they tell us they very much need.

de care ne spun că au mare nevoie.

But what if it turns out that a cost-effective way

Dar dacă iese la iveală că un mijloc rentabil

to help young children in poverty

de a îi ajuta pe copiii săraci

is to simply give their moms more money?

este pur și simplu acela de a le da mamelor mai mulți bani?

If our hypotheses are borne out,

Dacă ipoteza noastră este confirmată,

it's our hope that results from this work will inform debates about social services

sperăm că rezultatele vor crea discuții despre servicii sociale

that have the potential to effect millions of families with young children.

care pot afecta milioane de familii cu copii.

Because while income may not be the only or even the most important factor

Pentru că deși venitul nu este singurul sau cel mai important factor

in determining children's brain development,

în dezvoltarea creierului copiilor,

it may be one that,

poate fi unul care,

from a policy perspective,

din perspectiva politicilor,

can be easily addressed.

poate fi foarte ușor abordat.

Put simply,

Mai simplu,

if we can show that reducing poverty changes how children's brains develop

dacă demonstrăm că reducerea sărăciei schimbă dezvoltarea creierului copiilor,

and that leads to meaningful policy changes,

ceea ce duce la schimbări de politică importante,

then a young child born into poverty today

atunci un copil născut într-un mediu sărac azi

may have a much better shot at a brighter future.

are o șansă mult mai mare la un viitor strălucit.

Thank you.

Vă mulțumesc.

(Applause)

(Aplauze)