Antony Gormley: Sculpted space, within and without

Translator: Joseph Geni Reviewer: Morton Bast

Traducător: Ariana Bleau Lugo Corector: Ruxandra Taleanu

I'm going to tell you about why I became a sculptor,

Vă voi relata de ce am devenit sculptor.

and you may think that sculptors,

Poate credeți că sculptorii

well, they deal with meta, they deal with objects,

transformă, manipulează

they deal with bodies,

materie, obiecte, corpuri,

but I think, really, what I care about most

dar mie cel mai mult îmi place să creez spațiu,

is making space, and that's what I've called this talk:

de aceea am intitulat această prezentare:

Making Space.

„Structurarea spațiului".

Space that exists within us,

Spațiu ce există în noi

and without us.

și în afara noastră.

So, when I was a child,

Când eram copil --

I don't know how many of you grew up in the '50s,

nu știu câți ați fost copii în anii '50 --

but I was sent upstairs for an enforced rest. (Laughter)

eram trimis în dormitor pentru odihnă forțată. (Râsete)

It's a really bad idea. I mean, after lunch, you're, you know,

Nu-i o idee bună. Ai șase ani,

you're six, and you want to go and climb a tree.

după prânz vrei să te cațeri într-un copac.

But I had to go upstairs, this tiny little room

Dar trebuia să merg sus, într-o cameră minusculă,

that was actually made out of an old balcony,

făcută dintr-un vechi balcon,

so it was incredibly hot, small and light,

un spațiu mic, încins, luminos,

and I had to lie there. It was ridiculous.

iar eu trebuia să stau nemișcat. Ridicol.

But anyway, for some reason, I promised myself

În fine, din cine știe ce motiv,

that I wasn't going to move,

m-am hotărât să nu mă mișc,

that I was going to do this thing that Mummy

să fac ce-mi cerea Mami

wanted me to do.

să fac.

And there I was, lying there in this tiny space,

Deci iată-mă întins în acest spațiu mărunt, înfierbântat,

hot, dark, claustrophobic, matchbox-sized, behind my eyes,

claustrofobic, cât o cutie de chibrituri, cu ochii închiși.

but it was really weird, like, after this went on

Dar ciudat, după o vreme, zile, săptămâni, luni,

for days, weeks, months, that space would get bigger

spațiul acela a devenit mai mare,

and darker and cooler

mai voalat și mai răcoros,

until I really looked forward to that half an hour

până când am ajuns să aștept cu plăcere

of enforced immobility and rest,

jumătatea de oră de imobilitate și odihnă,

and I really looked forward to going to that place

să anticipez cu nerăbdare

of darkness.

acel loc obscur.

Do you mind if we do something completely different?

Ați fi de acord să facem ceva neobișnuit?

Can we all just close our eyes for a minute?

Să închidem ochii un minut?

Now, this isn't going to be freaky.

Nu va fi ceva bizar.

It isn't some cultic thing. (Laughter)

Nu-i un ritual mistic. (Râsete)

It's just, it's just, I just would like us all to go there.

Aș vrea ca toți să fim în acel spațiu.

So I'm going to do it too. We'll all be there together.

Voi închide și eu ochii. Vom fi acolo împreună.

So close your eyes for a minute.

Deci, închideți ochii un minut.

Here we are, in a space,

Iată-ne, într-un spațiu,

the subjective, collective space of the darkness of the body.

spațiul subiectiv al obscurității interioare.

I think of this as the place of imagination,

Îl văd ca pe un loc al imaginației,

of potential,

un potențial,

but what are its qualities?

dar cu ce calități?

It is objectless. There are no things in it.

Lipsit de obiecte. Gol.

It is dimensionless. It is limitless.

Fără dimensiuni. Fără limite.

It is endless.

Fără sfârșit.

Okay, open your eyes.

OK, deschideți ochii.

That's the space that I think sculpture --

Acesta-i spațiul pe care-l consider eu sculptură --

which is a bit of a paradox, sculpture that is about

pare un paradox, sculptura echivalează

making material propositions --

cu o propunere materială --

but I think that's the space

dar cred că acela e spațiul

that sculpture can connect us with.

cu care sculptura ne poate conecta.

So, imagine we're in the middle of America.

Îmaginați-vă că suntem în inima Americii.

You're asleep. You wake up,

Ești adormit. Te trezești.

and without lifting your head from the earth

Fără să ridici capul de pe pământ, din sacul de dormit,

on your sleeping bag, you can see for 70 miles.

poți vedea în depărtare 100 de kilometri.

This is a dry lake bed.

E un fund de lac secat.

I was young. I'd just finished art school.

Eram tânăr. Abia absolvisem școala de artă.

I wanted to do something that was working

Voiam să fac ceva conectat

directly with the world, directly with place.

direct cu lumea, direct cu acel loc.

This was a wonderful place, because it was a place

Era un loc minunat pentru că era un loc

where you could imagine that you were the

unde-ți puteai imagina că erai

first person to be there.

prima ființă vreodată acolo.

It was a place where nothing very much had happened.

Era un loc în care mai nimic nu se-ntâmplase.

Anyway, bear with me.

Oricum, rămâneți cu mine.

I picked up a hand-sized stone,

Am ridicat o piatră în căușul mâinii,

threw it as far as I was able,

am aruncat-o cât am putut de departe,

it was about 22 meters.

am reușit cam 22 de metri.

I then cleared all the stones within that radius

Apoi am cules toate pietrele din jur

and made a pile.

și-am făcut o grămadă.

And that was the pile, by the way.

Astea au fost pietrele din grămadă, apropo.

And then, I stood on the pile,

Apoi, am urcat pe grămadă

and threw all of those rocks out again,

și am aruncat rocile din nou.

and here is rearranged desert.

Iată deșertul rearanjat.

You could say, well, it doesn't look very different

Ați putea spune, nu arată diferit

from when he started.

față de pornire.

(Laughter)

(Râsete)

What's all the fuss about?

Care-i poanta?

In fact, Chris was worried and said,

Chris era îngrijorat și zicea,

"Look, don't show them that slide,

„Nu le arăta poza asta,

because they're just going to think you're another one of

vor crede că ești unul dintre acei

those crazy modern artists who doesn't do much.

artiști moderni trăzniți care nu face multe.

(Laughter)

(Râsete)

But the fact is, this is evidence

Dar de fapt asta e urma

of a living body on other bodies,

unui corp viu pe alte corpuri,

rocks that have been the subject of geological formation,

roci care au trecut prin formare geologică,

erosion, the action of time on objects.

eroziune, acțiunea timpului.

This is a place, in a way, that I just

Acesta e un loc,

would like you to, in a way, look at differently

la care aș dori să vă uitați diferit

because of this event that has happened in it,

datorită acestui fapt care s-a petrecut,

a human event,

o amprentă umană.

and in general, it just asks us to look again

Acest deșert ne cere să privim lumea

at this world, so different from, in a way,

diferit de

the world that we have been sharing with each other,

lumea pe care am trăit-o împreună,

the technological world,

lumea tehnologică,

to look again at the elemental world.

să privim din nou lumea elementară.

The elemental world that we all live in is that space

Lumea elementară în care toți trăim

that we all visited together, the darkness of the body.

e acel spațiu pe care l-am vizitat împreună, bezna trupului.

I wanted to start again with that environment,

Am vrut să încep din nou cu acea ambianță intimă,

the environment of the intimate, subjective space

spațiul subiectiv în care fiecare trăiește,

that each of us lives in, but from the other side

dar din direcția opusă,

of appearance.

a aparenței.

So here is a daily activity of the studio.

Iată o activitate de fiecare zi în studio.

You can see I don't do much. I'm just standing there,

Vedeți că nu fac mai nimic. Doar stau,

again with my eyes closed, and other people

cu ochii închiși,

are molding me, evidential.

și alții toarnă mulajul, proba.

This is an indexical register of a lived moment

E înregistrarea indexată a unui moment trăit

of a body in time.

de un corp în timp.

Can we map that space, using the language of neutrinos

Putem trasa acel spațiu, folosind limbajul neutrinilor sau razelor cosmice,

or cosmic rays, taking the bounding condition of the body

luând starea de încadrare a trupului drept margini,

as its limit, but in complete reversal of, in a way,

dar într-o inversare absolută a ideii grecești

the most traditional Greek idea of pointing?

tradiționale de punctare?

In the old days they used to take a lump of Pentelic marble

Pe vremuri, grecii luau un bloc de marmură pentelică

and drill from the surface in order to identify the skin,

și sfredeleau suprafața ca să ajungă

the appearance,

la piele, la aparență,

what Aristotle defined as the distinction

pe care Aristotel o definea ca distincția

between substance and appearance,

între substanță și formă,

the thing that makes things visible,

delimitarea care face lucrurile vizibile.

but here we're working from the other side.

Aici, însă, lucrăm din direcție opusă.

Or can we do it as an exclusive membrane?

O putem întruchipa ca pe o membrană de nepătruns?

This is a lead case made around the space

E o carcasă de plumb făcută în jurul spațiului

that my body occupied, but it's now void.

pe care corpul meu l-a ocupat, acum pustiu.

This is a work called "Learning To See."

E o lucrare intitulată „A învăța să înțelegi"

It's a bit of, well, we could call it night,

Am putea-o numi Noapte,

we could call it the 96 percent of gravity

sau 96% din gravitația imperceptibilă,

that we don't know about, dark matter,

materia neagră, existentă în spațiu,

placed in space, anyway, another version of a human space

oricum, o altă versiune a unui spațiu uman,

in space at large, but I don't know if you can see,

în spațiul cosmic.

the eyes are indicated, they're closed.

Observați că ochii sunt conturați, închiși.

It's called "Learning To See" because it's about an object

E numit „A învăța să înțelegi" pentru că-i un obiect

that hopefully works reflexively and talks about that

care, sperăm, reflectă și exprimă

vision or connection with the darkness of the body

viziunea ori conexiunea cu bezna corpului,

that I see as a space of potential.

pe care-l văd ca pe un spațiu încărcat de potențial.

Can we do it another way, using the language

Putem oare să-l întruchipăm altfel,

of particles around a nucleus, and talk about the body

folosind limbajul elementelor unui nucleu,

as an energy center?

imaginând trupul ca centru de energie?

No longer about statues, no longer having to take that

Nu mai vorbim de statui, de datoria de-a sta drepți,

duty of standing, the standing of a human body,

poziția unei ființe umane,

or the standing of a statue, release it,

sau a unei statui, eliberează-l,

allow it to be an energy field, a space in space

lasă-l să fie un câmp de energie, un spațiu în spațiu,

that talks about human life, between becoming an entropy

emanând viață umană, între două extreme entropice,

as a sort of concentration of attention,

o concentrare a atenției,

a human place of possibility in space at large.

un loc uman de posibilități în spațiul fără limite.

Is there another way?

Există și altă cale?

Dark matter now placed against a horizon.

Materia neagră pe fundalul orizontului.

If minds live in bodies, if bodies live in clothes,

Dacă mințile sălășluiesc în trupuri, trupurile în haine,

and then in rooms, and then in buildings,

apoi în încăperi, clădiri, orașe,

and then in cities, do they also have a final skin,

au acestea un înveliș extern,

and is that skin perceptual?

și este acest înveliș perceptibil?

The horizon.

Orizontul.

And is art about

Încearcă arta să imagineze

trying to imagine what lies beyond the horizon?

ce se află dincolo de orizont?

Can we use, in a way, a body as an empty catalyst

Putem folosi un corp ca un catalizator golit

for a kind of empathy with the experience

pentru a resimți empatie cu experiența spațiu-timpului trăit,

of space-time as it is lived, as I am standing here

cum stau aici în fața voastră,

in front of you trying to feel and make a connection

încercând să fac o conexiune

in this space-time that we are sharing,

în acest spațiu-timp împărtășit?

can we use, at it were, the memory of a body,

Putem folosi memoria unui corp,

of a human space in space to catalyze

a unui spațiu uman în spațiu,

an experience, again, firsthand experience,

să catalizeze o experiență primară

of elemental time.

a timpului elementar?

Human time, industrial time, tested against

Timp uman, timp întreprinzător,

the time of the tides, in which these memories

încercat de mareele timpului,

of a particular body, that could be any body,

în care memoriile unui anume trup, orice trup,

multiplied as in the time of mechanical reproduction,

multiplicat ca într-o reproducere mecanică, repetat,

many times, placed over three square miles,

răsfirat pe 3 mile pătrate,

a mile out to sea,

o milă în largul mării,

disappearing, in different conditions of day and night.

dispărând în strălucirea zilei și-n negura nopții.

You can see this work. It's on the mouth of the Mersey,

Puteți vedea această lucrare la gura de vărsare

just outside Liverpool.

a râului Mersey, afară din Liverpool, UK.

And there you can see what a Liverpool sea looks like

Iată cum arată marea la Liverpool,

on a typical afternoon.

într-o după-amiază oarecare.

The pieces appear and disappear,

Piesele apar și dispar,

but maybe more importantly --

dar, poate mai semnificativ --

this is just looking north from the center of the installation --

asta-i priveliștea spre nord din centrul ansamblului --

they create a field, a field that involves

creează un câmp ce îngemănează

living and the surrogate bodies in a kind of relation,

viața și corpurile surogat într-o relație,

a relation with each other and a relation with that limit,

o relație reciprocă

the edge, the horizon.

și o relație cu limita, marginea, orizontul.

Just moving on, is it possible,

Mai departe. E posibil

taking that idea of mind, body, body-building,

să luăm ideea minții, trupului, interpetării trupului,

to supplant the first body,

să suplinească primul corp,

the biological body, with the second,

cel biologic, cu un al doilea,

the body of architecture and the built environment.

corpul arhitectural și ambianța creată?

This is a work called "Room for the Great Australian Desert."

Asta-i o lucrare numită „Sălaș în marele deșert australian".

It's in an undefined location

E plasat într-un loc nedefinit,

and I've never published where it is.

n-am publicat unde se află.

It's an object for the mind.

E un obiect pentru minte.

I think of it as a 21st-century Buddha.

Îl văd ca pe un Buddha al sec. XXI.

Again, the darkness of the body,

Din nou, întunecimea trupului,

now held within this bunker shape

acum conținută în această formă de buncăr

of the minimum position that a body needs to occupy,

al poziției minime pe care corpul o poate ocupa,

a crouching body.

un trup chircit.

There's a hole at the anus, penis level.

Există un orificiu la nivelul anusului, penisului.

There are holes at ears. There are no holes at the eyes.

Există scobituri la urechi, dar nu la ochi.

There's a slot for the mouth. It's two and a half inches thick,

Are o fantă la gură.

concrete with a void interior.

E din beton gros de 6 cm, gol în interior.

Again, a site found with a completely flat

Locul găsit e complet neted,

360-degree horizon.

cu un orizont de 360 de grade.

This is just simply asking, again,

Solicită iarăși simpla întrebare,

as if we had arrived for the first time,

ca și cum am fi sosit pentru prima oară,

what is the relationship of the human project

care e relația menirii umane

to time and space?

cu timpul și spațiul?

Taking that idiom of, as it were,

Transferând noțiunea întunericului trupului

the darkness of the body transferred to architecture,

în arhitectură,

can you use architectural space not for living

am putea folosi spațiul arhitectural

but as a metaphor,

nu ca adăpost, ci ca metaforă,

and use its systolic, diastolic

folosind spațiile sale sistolice, diastolice, mai mici, mai mari,

smaller and larger spaces to provide a kind of

pentru a reda o poveste somatică primară

firsthand somatic narrative for a journey through space,

a călătoriei prin spațiu,

light and darkness?

prin lumină și întuneric?

This is a work of some proportion and some weight

Asta e o lucrare de proporții și grea,

that makes the body into a city, an aggregation of cells

interpretând trupul ca o cetate,

that are all interconnected

o agregare de celule interconectate

and that allow certain visual access

care permit un oarecare acces vizual

at certain places.

în anumite locuri.

The last work that I just wanted to share with you

Ultima lucrare pe care am vrut s-o împărtășesc cu voi

is "Blind Light," which is perhaps

este „Lumina oarbă",

the most open work,

poate cea mai deschisă lucrare,

and in a conference of radical openness,

și într-o conferință despre deschidere radicală,

I think maybe this is as radical as I get,

poate asta e cea mai radicală dintre toate,

using light and water vapor as my materials.

folosind lumină și vapori ca materiale.

Here is a box

E o cutie sub presiune

filled at one and a half atmospheres of atmospheric pressure,

de o atmosferă și jumătate,

with a cloud and with very bright light.

cu abur și lumină strălucitoare.

As you walk towards the ever-open threshold,

Pe măsură ce pășești spre pragul mereu deschis,

you disappear, both to yourselves and to others.

dispari, ție însuți și celorlalți.

If you hold your hand out in front of you,

Dacă ții mâna întinsă în fața ta,

you can't see it.

n-o vezi.

If you look down, you can't see your feet.

Dacă privești în jos, nu-ți vezi picioarele.

You are now consciousness without an object,

Ești acum conștiință imaterială,

freed from the dimensionful

eliberată de dimensiuni și măsurători

and measured way in which life links us

prin care viața ne ține captivi

to the obligatory.

în contextul obligatoriu.

But this is a space that is actually filled with people,

Dar acest spațiu e plin cu oameni,

disembodied voices,

voci fără trup.

and out of that ambient environment,

În acea ambianță,

when people come close to your own body zone,

când oamenii vin aproape de zona trupului tău,

very close, they appear to you as representations.

foarte aproape, îți apar ca reprezentări.

When they appear close to the edge,

Când apar aproape de margine,

they are representations, representations in which

devin reprezentări

the viewers have become the viewed.

în care privitorii au devenit cei priviți.

For me, art is not about objects of high monetary exchange.

Pentru mine arta nu echivalează cu obiecte de valoare monetară.

It's about reasserting our firsthand experience

Nu vizează experiența noastră

in present time.

din prezent.

As John Cage said,

Cum spunea John Cage:

"We are not moving towards some kind of goal.

„Nu ne îndreptăm spre un anumit scop.

We are at the goal, and it is changing with us.

Noi suntem scopul, scop ce se schimbă odată cu noi.

If art has any purpose, it is to open our eyes to that fact."

Dacă arta are vreun scop, e să ne deschidă ochii asupra acestui fapt."

Thank you very much.

Mulțumesc foarte mult!

(Applause)

(Aplauze)