The sneakiest tricksters of the animal kingdom - Eldridge Adams

Traducător: Trimbitas Andreea Corector: Bianca-Ioanidia Mirea

A male firefly glows above a field on a summer’s night,

Un mascul licurici strălucește deasupra unui câmp

într-o noapte de vară, emițând o serie de semnale luminoase ademenitoare.

emitting a series of enticing flashes.

He hopes a nearby female will respond with her own lightshow

Speră că o femelă din apropiere îi va răspunde cu propria-i gamă de lumini

and mate with him.

și se vor împerechea.

Sadly for this male,

Din păcate pentru acest mascul,

it won’t turn out quite the way he plans.

nu se va întâmpla așa cum plănuise.

A female from a different species mimics his pulsing patterns:

O femelă dintr-o specie diferită imită modelul de pulsație luminoasă:

by tricking the male with her promise of partnership,

păcălind masculul cu promisiunea unui parteneriat,

she lures him in–

ea îl ademenește

and turns him into an easy meal.

și îl transformă într-o pradă ușoară.

He’s been deceived.

El a fost înșelat.

Behavioral biologists have identified three defining hallmarks of deception

Biologii specialiști în comportamente au identificat trei semne definitorii

by non-human animals:

ale înșelătoriei animalelor:

it must mislead the receiver,

trebuie să deruteze receptorul,

the deceiver must benefit,

înșelătorul trebuie să obțină beneficii

and it can’t simply be an accident.

și nu poate fi un simplu accident.

In this case we know that the predatory firefly’s signal isn’t an accident

În acest caz, știm că semnalul prădătorului nu e un accident,

because she flexibly adjusts her flash pattern

deoarece își ajustează cu ușurință modelul luminos

to match males of different species.

pentru a corespunde cu cel al masculilor din diferite specii.

Based on this definition,

Pe baza acestei definiții,

where is animal deception seen in nature?

unde întâlnim în natură înșelătoria animalelor?

Camouflage is a good starting point–

Camuflajul e un bun punct de pornire

and one of the most familiar examples of animal trickery.

și unul dintre cele mai comune exemple de înșelătorie printre animale.

The leaf-tailed gecko and the octopus fool viewers

Geckoul cu coada-frunză și caracatița păcălesc privitorii

by blending into the surfaces on which they rest.

camuflându-se pe suprafețele pe care sunt așezați.

Other animals use mimicry to protect themselves.

Alte animale folosesc imitația pentru a se proteja.

Harmless scarlet kingsnakes have evolved red, yellow, and black patterns

Inofensivul șarpe de lapte a evoluat, căpătând modele roșii, galbene și negre,

resembling those of the venomous eastern coral snake

asemănătoare cu cele ale veninosului șarpe coral estic,

to benefit from the protective warnings these markings convey.

pentru a beneficia de protecția pe care acest model o oferă.

Even some plants use mimicry:

Chiar și unele plante folosesc imitația:

there are orchids that look and smell like female wasps to attract hapless males,

există orhidee care arată și miros ca o femelă viespe ca să atragă bieți masculi

who end up pollinating the plant.

care ajung să polenizeze planta.

Some of these animals benefit by having fixed characteristics

Unele animale beneficiază de caracteristici fixe

that are evolutionary suited to their environments.

care sunt potrivite cu mediul lor din punct de vedere evolutiv.

But in other cases,

Dar în alte cazuri,

the deceiver seems to anticipate the reactions of other animals

înșelătorul pare să anticipeze reacțiile altor animale

and to adjust its behavior accordingly.

și să își ajusteze comportamentul corespunzător.

Sensing a threat,

Simțind un pericol,

the octopus will rapidly change its colors to match its surroundings.

caracatița își va schimba rapid culoarea pentru a se potrivi cu împrejurimile.

Dwarf chameleons color-match their environments more closely

Cameleonul pitic își potrivește cel mai precis culoarea cu mediul

when they see a bird predator rather than a snake–

când vede o pasăre prădătoare, mai degrabă decât un șarpe:

birds, after all, have better color vision.

păsările, până la urmă, au o vedere cromatică mai bună.

One of the more fascinating examples of animal deception

Unul dintre exemplele fascinante de înșelătorie în rândul animalelor

comes from the fork-tailed drongo.

este pasărea Drongo cu coadă în formă de furcă.

This bird sits atop tall trees in the Kalahari Desert,

Aceasta stă în vârful copacilor înalți din Deșertul Kalahari,

surveying the landscape for predators and calling when it senses a threat.

supraveghează peisajul contra prădătorilor și strigă când simte un pericol.

That sends meerkats, pied babblers, and others dashing for cover.

Asta face ca suricatele, bablerul sudic și alte animale să alerge după adăpost.

But the drongo will also sound a false alarm

Dar pasărea Drongo va da și alarme false

when those other species have captured prey.

când aceste alte specii și-au capturat prada.

As the meerkats and babblers flee,

Pe măsură ce suricatele și bablerii fug,

the drongo swoops down to steal their catches.

pasărea Drongo plonjează pentru a le fura captura.

This tactic works about half the time–

Tactica aceasta funcționează în proporție de 50%

and it provides drongos with much of their food.

și le oferă păsărilor Drongo multă hrană.

There are fewer solid cases

Sunt puține cazuri concrete

of animals using signals to trick members of their own species,

când animalele folosesc semnale pentru a păcăli membri ai propriei specii,

but that happens too.

dar și asta se mai întâmplă.

Consider the mantis shrimp.

Gândiți-vă la crevetele-călugăriță.

Like other crustaceans,

Asemenea altor crustacee,

it molts as it grows,

năpârlește pe măsură ce crește,

which leaves its soft body vulnerable to attack.

ceea ce-i face corpul moale vulnerabil unui atac.

But it’s still driven to protect its home against rivals.

Dar e, totuși, hotărât să-și apere casa împotriva rivalilor.

So it has become a masterful bluffer.

Deci, a devenit un trișor excelent.

Despite being fragile,

În ciuda fragilității sale,

a newly molted shrimp is actually more likely to threaten intruders,

e mai posibil ca un crevete care tocmai a năpârlit să amenințe intruși

spreading the large limbs it usually uses to strike or stab its opponents.

întinzându-și membrele mari folosite des pentru a lovi sau înjunghia adversarul.

And that works –

Și asta funcționează -

bluffers are more likely to keep their homes than non-bluffers.

trișorii au șanse mai mari de a-și păstra casa decât cei care nu trișează.

In its softened condition,

În condiția sa fragilă,

a mantis shrimp couldn’t withstand a fight–

un crevete-călugăriță nu ar putea rezista unei lupte,

which is why we can be confident

tocmai de aceea putem fi siguri

that its behavior is a bluff.

că acest comportament este un truc.

Biologists have even noticed that its bluffs are tactical:

Biologii au observat chiar și faptul că trucurile sale sunt tactice:

newly molted mantis shrimp are more likely to bluff against smaller rivals,

creveții care tocmai au năpârlit tind să înșele rivali mai mici,

who are especially likely to be driven away.

care sunt predispuși spre a fi alungați.

It would seem that instead of just threatening reflexively,

S-ar părea că, în loc să amenințe din reflex,

the mantis shrimp is swiftly gauging the situation and predicting others’ behavior,

crevetele-călugăriță cântărește situația rapid și prezice comportamentul celuilalt

to get the best result.

pentru a obține cele mai bune rezultate.

So we know that animals can deceive,

Așadar, știm că animalele pot înșela,

but do they do so with intent?

dar fac asta intenționat?

That’s a difficult question,

Aceasta e o întrebare dificilă

and many scientists think we'll never be able to answer it.

și mulți oameni de știință cred că nu o vom putea răspunde vreodată.

We can't observe animals’ internal thoughts.

Nu putem observa gândurile animalelor.

But we don’t need to know what an animal is thinking in order to detect deception.

Dar nu trebuie să știm ce gândesc pentru a depista înșelătoria.

By watching behavior and its outcomes,

Urmărind comportamente și rezultatele lor,

we learn that animals manipulate predators, prey, and rivals,

aflăm că animalele manipulează prădători, prăzi și rivali,

and that their capacity for deception

iar capacitatea lor de a înșela

can be surprisingly complex.

poate fi surprinzător de complexă.