How inventions change history (for better and for worse) - Kenneth C. Davis

Transcriber: tom carter Reviewer: Bedirhan Cinar

Traducător: Lucia Dobre Corector: Ariana Bleau Lugo

This is the story of an invention that changed the world.

Aceasta e povestea unei invenţii care a schimbat lumea.

Imagine a machine that could cut 10 hours of work down to one.

Imaginaţi-vă o maşină care ar putea reduce 10 ore de muncă la una.

A machine so efficient that it would free up people to do other things,

O maşină atât de eficientă încât ar putea permite oamenilor să facă alte lucruri,

kind of like the personal computer.

ca un fel de computer personal.

But the machine I'm going to tell you about did none of this.

Dar maşina despre care vă voi spune nu face nimic din toate astea.

In fact, it accomplished just the opposite.

De fapt, a reuşit chiar contrariul.

In the late 1700s, just as America was getting on its feet as a republic under the new U.S Constitution,

La sfârşitul anilor 1700, când America îşi revenea ca republică sub noua constituţie,

slavery was a tragic American fact of life.

sclavia era o realitate americană tragică.

George Washington and Thomas Jefferson both became President while owning slaves,

George Washington şi Thomas Jefferson au devenit preşedinţi în timp ce deţineau sclavi,

knowing that this peculiar institution contradicted the ideals and principles for which they fought a revolution.

ştiind că această instituţie aparte contrazicea idealurile şi principiile pentru care luptaseră în revoluţie.

But both men believed that slavery was going to die out as the 19th century dawned,

Dar amândoi au crezut că sclavia avea să moară odată cu ivirea secolului al XIX-lea,

They were, of course, tragically mistaken.

Desigur, se înşelau amarnic.

The reason was an invention,

Motivul a fost o invenţie,

a machine they probably told you about in elementary school:

o maşină despre care vi s-a spus în şcoala generală:

Mr. Eli Whitney's cotton gin.

Maşina de separat firele de bumbac a domnului Eli Whitney.

A Yale graduate, 28-year-old Whitney had come to South Carolina to work as a tutor in 1793.

Absolvent la Yale, în vârstă de 28 de ani, Whitney a venit în 1793 în Carolina de Sud să lucreze ca tutore.

Supposedly he was told by some local planters about the difficulty of cleaning cotton.

Presupunem că unii localnici i-au spus de dificultatea de a curăţa bumbacul.

Separating the seeds from the cotton lint was tedious and time consuming.

Separarea seminţelor de scamele de bumbac era plictisitoare şi consumatoare de timp.

Working by hand, a slave could clean about a pound of cotton a day.

Lucrând manual un sclav putea curăţa cam o jumătate de kilogram de bumbac pe zi.

But the Industrial Revolution was underway,

Dar Revoluţia Industrială era în curs de desfăşurare,

and the demand was increasing.

şi cererea era în creştere.

Large mills in Great Britain and New England were hungry for cotton to mass produce cloth.

Mori mari din Marea Britanie şi New England erau avide după bumbac pentru a produce haine de serie.

As the story was told, Whitney had a "eureka moment" and invented the gin, short for engine.

După cum spune povestea, Whitney a avut un moment de revelaţie şi a inventat acest motor.

The truth is that the cotton gin already existed for centuries in small but inefficient forms.

Adevărul e că această maşină exista deja de secole în forme mici şi ineficiente.

In 1794, Whitney simply improved upon the existing gins and then patented his "invention":

În 1794, Whitney a îmbunătăţit formele existente şi a înregistrat-o ca invenţie proprie:

a small machine that employed a set of cones that could separate seeds from lint mechanically,

o mică maşină care antrena un set de conuri, care separau mecanic seminţele de scame,

as a crank was turned.

când era răsucită o manivelă.

With it, a single worker could eventually clean from 300 to one thousand pounds of cotton a day.

Cu acesta, un singur muncitor putea curăța de la 150 de kilograme la 500 kg de bumbac pe zi.

In 1790, about 3,000 bales of cotton were produced in America each year.

În 1790, 3000 de baloturi de bumbac erau produse în America, în fiecare an.

A bale was equal to about 500 pounds.

Un balot era egal cu 250 kg.

By 1801, with the spread of the cotton gin,

Din 1801, o dată cu răspândirea maşinăriei de separat

cotton production grew to 100 thousand bales a year.

producţia de bumbac a crescut la 100.000 de baloturi pe an.

After the destructions of the War of 1812,

După distrugerile războiului din 1812,

production reached 400 thousand bales a year.

producţia a ajuns la 400.000 de baloturi pe an.

As America was expanding through the land acquired in the Louisiana Purchase of 1803,

Pe măsură ce America se extindea prin achiziţia terenului din Lousiana, în 1803,

yearly production exploded to four million bales. Cotton was king.

producţia anuală a explodat la 4 milioane de baloturi. Bumbacul era rege.

It exceeded the value of all other American products combined,

Depăşise valoarea tuturor produselor americane luate împreună,

about three fifths of America's economic output.

cu 3/5 din producția Americii.

But instead of reducing the need for labor, the cotton gin propelled it,

Dar în loc să reducă necesitatea forţei de muncă, maşinăria de separat bumbac a propulsat-o,

as more slaves were needed to plant and harvest king cotton.

căci și mai mulţi sclavi erau necesari pentru a planta şi culege bumbacul rege.

The cotton gin and the demand of Northern and English factories re-charted the course of American slavery.

Maşinăria de bumbac şi cererea fabricilor din Nord şi din Anglia au reconfigurat cursul sclaviei americane.

In 1790, America's first official census counted nearly 700 thousand slaves.

În 1790, primul recensământ oficial american a numărat aproape 700,000 de sclavi.

By 1810, two years after the slave trade was banned in America,

În 1810, la doi ani după ce schimbul de sclavi fusese interzis în America,

the number had shot up to more than one million.

numărul a crescut la mai mult de 1 milion.

During the next 50 years, that number exploded to nearly four million slaves in 1860,

În următorii 50 de ani numărul a explodat la 4 milioane de sclavi în 1860,

the eve of the Civil War.

în zorii Războiului Civil.

As for Whitney, he suffered the fate of many an inventor.

Cât despre Whitney, el a suferit soarta multor inventatori.

Despite his patent, other planters easily built copies of his machine, or made improvements of their own.

În ciuda brevetului lui, alţi plantatori au copiat cu uşurinţă maşina sau au făcut propriile îmbunătăţiri.

You might say his design was pirated.

Am putea spune că proiectul lui a fost piratat.

Whitney made very little money from the device that transformed America.

Whitney a făcut puţini bani de pe urma maşinii care a transformat America.

But to the bigger picture, and the larger questions.

Dar pentru o imagine de ansamblu şi întrebări mai cuprinzătoare:

What should we make of the cotton gin?

Ce ar trebui să facem cu maşina de separat bumbacul?

History has proven that inventions can be double-edged swords.

Istoria a dovedit că invenţiile pot fi săbii cu două tăişuri.

They often carry unintended consequences.

De multe ori aduc cu ele consecinţe neintenţionate.

The factories of the Industrial Revolution spurred innovation and an economic boom in America.

Fabricile Revoluţiei Industriale au stimulat inovarea şi boom-ul economic în America.

But they also depended on child labor,

Dar ele au depins şi de munca minorilor,

and led to tragedies like the Triangle Shirtwaist fire that killed more than 100 women in 1911.

şi au condus la tragedii precum focul de la Triangle Shirtwaist care a ucis peste 100 de femei în 1911.

Disposable diapers made life easy for parents,

Scutecele de unică folosinţă au făcut mai uşoară viaţa părinţilor,

but they killed off diaper delivery services.

dar au făcut să înceteze serviciile de livrare de scutece.

And do we want landfills overwhelmed by dirty diapers?

Ne dorim oare gropi de gunoi încărcate de scutece murdare?

And of course, Einstein's extraordinary equation opened a world of possibilities.

Şi bineînţeles, extraordinara ecuaţie a lui Einstein a deschis o lume de posibilităţi.

But what if one of them is Hiroshima?

Dar ce facem dacă una dintre ele este Hiroshima?