Rob Dunbar: The threat of ocean acidification

Traducător: Madalina Dinita Corector: Brandusa Gheorghe

If you really want to understand

Dacă vrei să înțelegi cu adevărat

the problem that we're facing with the oceans,

problema pe care o avem cu oceanele,

you have to think about the biology

trebuie să iei în considerare,

at the same time you think about the physics.

în același timp, și biologia și fizica.

We can't solve the problems

Nu putem rezolva problemele

unless we start studying the ocean

dacă nu începem să studiem oceanul

in a very much more interdisciplinary way.

într-un mod mult mai interdisciplinar.

So I'm going to demonstrate that through

Voi demonstra acest lucru prin

discussion of some of the climate change things that are going on in the ocean.

prezentarea unora dintre schimbările climatice care au loc în ocean.

We'll look at sea level rise.

Vom analiza creșterea nivelului mării.

We'll look at ocean warming.

Vom analiza încălzirea oceanelor.

And then the last thing on the list there, ocean acidification --

Și apoi, ultimul lucru pe listă, acidificarea oceanelor --

if you were to ask me, you know, "What do you worry about the most?

Dacă m-ați întreba care dintre ele mă îngrijorează mai mult,

What frightens you?"

care mă sperie,

for me, it's ocean acidification.

aș răspunde că e acidificarea oceanelor.

And this has come onto the stage pretty recently.

Acest lucru a atras atenția destul de recent.

So I will spend a little time at the end.

De aceea, voi vorbi puțin despre asta la sfârșit.

I was in Copenhagen in December

În decembrie am fost în Copenhaga,

like a number of you in this room.

precum câțiva dintre voi de aici.

And I think we all found it, simultaneously,

Și cred că ni s-a părut tuturor,

an eye-opening

o experiență care ne-a deschis ochii,

and a very frustrating experience.

dar și o experiență frustrantă.

I sat in this large negotiation hall,

Am stat într-o mare sală de negocieri,

at one point, for three or four hours,

la un moment dat, timp de 3 sau 4 ore,

without hearing the word "oceans" one time.

fără să fi auzit cuvântul ”ocean” nici măcar o dată.

It really wasn't on the radar screen.

Chiar nu era pe ecranul radar.

The nations that brought it up

Națiunile care l-au pronunțat,

when we had the speeches of the national leaders --

când liderii acestora au luat cuvântul --

it tended to be the leaders of the small island states,

tindeau să fie liderii micilor state insulare,

the low-lying island states.

statele insulare cu o altitudine redusă.

And by this weird quirk

Și printr-o întâmplare ciudată,

of alphabetical order of the nations,

prin luarea națiunilor în ordine alfabetică,

a lot of the low-lying states,

multe dintre țările cu altitudine redusă,

like Kiribati and Nauru,

precum Kiribati și Nauru,

they were seated at the very end of these immensely long rows.

au fost așezate tocmai la sfârșitul acestor rânduri imense.

You know, they were marginalized

Știți, au fost marginalizate

in the negotiation room.

în sala unde se negocia.

One of the problems

Una din probleme

is coming up with the right target.

este stabilirea țintelor corecte.

It's not clear what the target should be.

Nu e clar care va fi ținta.

And how can you figure out how to fix something

Și cum îți poți da seama cum să repari un lucru

if you don't have a clear target?

dacă nu ai o țintă clară?

Now, you've heard about "two degrees":

Ați auzit despre cele ”două grade”:

that we should limit temperature rise to no more than two degrees.

că ar trebui să limităm creșterea temperaturii la maxim 2 grade.

But there's not a lot of science behind that number.

Dar nu e multă știință în spatele acestui număr.

We've also talked about

Am vorbit și despre

concentrations of carbon dioxide in the atmosphere.

concentrațiile de dioxid de carbon din atmosferă.

Should it be 450? Should it be 400?

Ar trebui să fie 450? Ar trebui să fie 400?

There's not a lot of science behind that one either.

Nici în spatele acestui număr nu e multă știință.

Most of the science that is behind these numbers,

Majoritatea bazelor științifice din spatele acestor numere,

these potential targets,

aceste ținte potențiale,

is based on studies on land.

sunt bazate pe studii terestre.

And I would say, for the people that work in the ocean

Și aș spune, pentru cei care lucrează pe ocean

and think about what the targets should be,

și care se gândesc care ar trebui să fie țintele,

we would argue that they must be much lower.

noi am spune că ar trebui să fie mult mai joase.

You know, from an oceanic perspective,

Ştiți, dintr-o perspectivă oceanică,

450 is way too high.

450 e mult prea mult.

Now there's compelling evidence

Există dovezi elocvente

that it really needs to be 350.

că ținta chiar trebuie să fie 350.

We are, right now, at 390 parts per million

Acum suntem la 390 de părți per milion

of CO2 in the atmosphere.

de CO2 în atmosferă.

We're not going to put the brakes on in time to stop at 450,

Nu vom frâna la timp pentru a nu depăși limita de 450,

so we've got to accept we're going to do an overshoot,

așa că trebuie să acceptăm că vom face o abatere,

and the discussion as we go forward

iar discuția, pe măsură ce înaintăm,

has to focus on how far the overshoot goes

trebuie să se axeze pe cât de departe merge abaterea

and what's the pathway back to 350.

și care este drumul înapoi la 350.

Now, why is this so complicated?

Acum, de ce e așa de complicat?

Why don't we know some of these things a little bit better?

De ce nu cunoaștem unele din lucrurile astea un pic mai bine?

Well, the problem is that

Ei bine, problema este că

we've got very complicated forces in the climate system.

avem de-a face cu forțe foarte complexe în sistemul climatic.

There's all kinds of natural causes of climate change.

Există tot felul de cauze naturale ale schimbărilor climatice.

There's air-sea interactions.

Există interacțiunile atmosferă-mare.

Here in Galapagos,

Aici, în Galapagos,

we're affected by El Ninos and La Nina.

suntem influențați de fenomenele El Nino și La Nina.

But the entire planet warms up when there's a big El Nino.

Dar întreaga planetă se încălzește când apare un El Nino major.

Volcanoes eject aerosols into the atmosphere.

Vulcanii aruncă aerosoli în atmosferă.

That changes our climate.

Asta ne schimbă clima.

The ocean contains most of the exchangeable heat on the planet.

Oceanele conțin majoritatea căldurii care se schimbă pe planetă.

So anything that influences

Deci, orice influențează

how ocean surface waters mix with the deep water

modul în care apele de suprafață se amestecă cu apele de adâncime,

changes the ocean of the planet.

schimbă oceanele planetei.

And we know the solar output's not constant through time.

Și știm că puterea soarelui nu este constantă în timp.

So those are all natural causes of climate change.

Așadar, toate acestea sunt cauze naturale ale schimbărilor climatice.

And then we have the human-induced causes

Apoi avem și cauzele antropice

of climate change as well.

ale schimbărilor climatice.

We're changing the characteristics of the surface of the land,

Schimbăm caracteristicile suprafeței pământului,

the reflectivity.

gradul de reflexie.

We inject our own aerosols into the atmosphere,

Eliberăm proprii noștri aerosoli în atmosferă,

and we have trace gases, and not just carbon dioxide --

printre care și gaze rare, nu doar dioxid de carbon --

it's methane, ozone,

precum metanul, ozonul,

oxides of sulfur and nitrogen.

oxizii de sulf și azotul.

So here's the thing. It sounds like a simple question.

Iată problema. Sună asemenea unei simple întrebări.

Is CO2 produced by man's activities

Oare CO2-ul rezultat din activitățile umane

causing the planet to warm up?

provoacă încălzirea planetei?

But to answer that question,

Dar ca să dai un răspuns,

to make a clear attribution to carbon dioxide,

ca să ”învinovățești” clar dioxidul de carbon,

you have to know something about

trebuie să știi ceva despre

all of these other agents of change.

toți ceilalți agenți ai schimbărilor climatice.

But the fact is we do know a lot about all of those things.

Adevărul este că știm multe despre toate aceste lucruri.

You know, thousands of scientists

Știți, mii de oameni de știință

have been working on understanding

lucrează să înțeleagă

all of these man-made causes

toate aceste cauze antropice

and the natural causes.

și pe cele naturale.

And we've got it worked out, and we can say,

Am ajuns la un rezultat și putem spune:

"Yes, CO2 is causing the planet to warm up now."

”Da, CO2-ul provoacă acum încălzirea planetei.”

Now, we have many ways to study natural variability.

Există multe maniere de a studia variabilitatea naturală.

I'll show you a few examples of this now.

O să vă arăt câteva exemple în acest sens acum.

This is the ship that I spent the last three months on in the Antarctic.

Acesta este vasul pe care mi-am petrecut ultimele trei luni în Antarctica.

It's a scientific drilling vessel.

E un vas științific de foraj.

We go out for months at a time and drill into the sea bed

Ieșim cu lunile în larg și forăm pe fundul mării

to recover sediments

pentru a colecta sedimente

that tell us stories of climate change, right.

care ne spun povestea schimbărilor climatice.

Like one of the ways to understand our greenhouse future

Unul dintre modurile de a înțelege viitorul nostru în contextul efectului de seră

is to drill down in time

este să ”forăm în timp”

to the last period

până la ultima eră

where we had CO2 double what it is today.

când nivelul de CO2 era dublul decât cel de azi.

And so that's what we've done with this ship.

Asta am făcut cu vasul ăsta.

This was -- this is south of the Antarctic Circle.

Asta era -- e la sud de Cercul Polar Antarctic.

It looks downright tropical there.

Arată a climă tropicală veritabilă.

One day where we had calm seas and sun,

Într-o zi, marea era calmă și era soare,

which was the reason I could get off the ship.

de aceea am putut părăsi vasul.

Most of the time it looked like this.

În majoritatea timpului, așa arăta.

We had a waves up to 50 ft.

Am avut valuri de până la 15 metri

and winds averaging

și viteza medie a vântului era

about 40 knots for most of the voyage

de circa 40 de noduri pe aproape durata întregii călătorii

and up to 70 or 80 knots.

și până la 70 sau 80 de noduri.

So that trip just ended,

Călătoria aceea tocmai s-a terminat

and I can't show you too many results from that right now,

și nu vă pot arăta prea multe rezultate de acolo chiar acum,

but we'll go back one more year,

dar ne vom întoarce pentru alt an,

to another drilling expedition I've been involved in.

într-o altă expediție de foraj la care voi lua parte.

This was led by Ross Powell and Tim Naish.

Aceasta a fost condusă de Ross Powell și Tim Naish.

It's the ANDRILL project.

Este proiectul ANDRILL.

And we made the very first bore hole

Și am făcut prima gaură de forare

through the largest floating ice shelf on the planet.

prin cea mai mare banchiză plutitoare de pe planetă.

This is a crazy thing, this big drill rig wrapped in a blanket

E un lucru nebunesc, această platformă de forare învelită într-o pătură,

to keep everybody warm,

pentru a ține tuturor de cald,

drilling at temperatures of minus 40.

care forează la temperaturi de -40.

And we drilled in the Ross Sea.

Și am forat în Marea Ross.

That's the Ross Sea Ice Shelf on the right there.

Acolo, în dreapta, e banchiza mării Ross.

So, this huge floating ice shelf

Așadar, această banchiză plutitoare imensă,

the size of Alaska

de dimensiunile Alaskăi,

comes from West Antarctica.

provine din Antarctica de Vest.

Now, West Antarctica is the part of the continent

Acum, Antarctica de Vest este partea continentului

where the ice is grounded on sea floor

unde gheața se sprijină pe fundul mării,

as much as 2,000 meters deep.

până la 2.000 de metri adâncime.

So that ice sheet is partly floating,

Banchiza plutește partial

and it's exposed to the ocean, to the ocean heat.

și este expusă oceanului, căldurii oceanice.

This is the part of Antarctica that we worry about.

Asta este partea din Antarctica care ne îngrijorează.

Because it's partly floating, you can imagine,

Pentru că plutește parțial, vă puteți imagina că,

is sea level rises a little bit,

dacă nivelul mării crește puțin,

the ice lifts off the bed, and then it can break off and float north.

gheața se desparte de fundul mării, se îndepărtează și plutește spre nord.

When that ice melts, sea level rises by six meters.

Când acea gheață se topește, nivelul mării crește cu 6 metri.

So we drill back in time to see how often that's happened,

Deci, ”forăm în timp” ca să vedem cât de des s-a întâmplat asta

and exactly how fast that ice can melt.

și cât de repede se poate topi gheața.

Here's the cartoon on the left there.

Iată harta aici, în stânga.

We drilled through a hundred meters of floating ice shelf

Am forat printr-o banchiză de 100 de metri,

then through 900 meters of water

apoi prin 900 de metri de apă

and then 1,300 meters into the sea floor.

și apoi 1.300 de metri dincolo de fundul mării.

So it's the deepest geological bore hole ever drilled.

Așadar, este cel mai adânc foraj geologic făcut vreodată.

It took about 10 years to put this project together.

Au fost necesari circa 10 ani pentru a pune pe picioare proiectul.

And here's what we found.

Iată ce am găsit!

Now, there's 40 scientists working on this project,

Patruzeci de oameni de știință lucrează la acest proiect acum

and people are doing all kinds of really complicated

și fac tot felul de analize foarte complicate

and expensive analyses.

și foarte scumpe.

But it turns out, you know, the thing that told the best story

Dar reiese că cele mai bune informații le-am obținut

was this simple visual description.

prin simpla analiză vizuală.

You know, we saw this in the core samples as they came up.

Am observat asta în carote, pe măsură ce le scoteam la suprafață.

We saw these alternations

Am văzut aceste alternări

between sediments that look like this --

dintre sedimente care arătau așa --

there's gravel and cobbles in there

ce se vede reprezintă pietriș și galeți

and a bunch of sand.

și mult nisip.

That's the kind of material in the deep sea.

Acesta e tipul de material din adâncul mării.

It can only get there if it's carried out by ice.

Nu poate ajunge acolo decât dacă este transportat de gheață.

So we know there's an ice shelf overhead.

Deci știm că există o banchiză deasupra.

And that alternates with a sediment that looks like this.

Și asta alternează cu un tip de sediment ce arată așa.

This is absolutely beautiful stuff.

E un lucru foarte frumos.

This sediment is 100 percent made up

Sedimentul este alcătuit în totalitate

of the shells of microscopic plants.

din coaja plantelor microscopice.

And these plants need sunlight,

Și aceste plante au nevoie de lumină,

so we know when we find that sediment

așă că știm că atunci când găsim acel sediment,

there's no ice overhead.

nu exista gheață deasupra.

And we saw about 35 alternations

Și am văzut cam 35 de alternări

between open water and ice-covered water,

dintre apa liberă și apa acoperită de gheață,

between gravels and these plant sediments.

între pietriș și aceste sedimente de plante.

So what that means is, what it tells us

Asta înseamnă, asta ne spune că

is that the Ross Sea region, this ice shelf,

regiunea Mării Ross, această banchiză,

melted back and formed anew

s-a topit și s-a format din nou

about 35 times.

cam de 35 de ori.

And this is in the past four million years.

Asta s-a întâmplat în ultimii 4 milioane de ani.

This was completely unexpected.

Nu ne așteptam deloc la asta.

Nobody imagined that the West Antarctic Ice Sheet

Nimeni nu își imaginase că banchiza Antarcticii de Vest

was this dynamic.

era atât de dinamică.

In fact, the lore for many years has been,

De fapt, ceea ce se susținea de mulți ani era că:

"The ice formed many tens of millions of years ago,

”Gheața s-a format în urmă cu multe milioane de ani

and it's been there ever since."

și că de atunci există acolo.”

And now we know that in our recent past

Iar acum știm că într-o eră recentă,

it melted back and formed again,

gheața s-a topit și s-a format din nou,

and sea level went up and down, six meters at a time.

și că nivelul mării a scăzut și a crescut cu 6 metri de fiecare dată.

What caused it?

Care este cauza?

Well, we're pretty sure that it's very small changes

Suntem destul de siguri că este vorba de schimbări minore

in the amount of sunlight reaching Antarctica,

în cantitatea de energie solară primită de Antarctica

just caused by natural changes in the orbit of the Earth.

provocate de schimbări naturale ale orbitei Terrei.

But here's the key thing:

Dar iată un element-cheie:

you know, the other thing we found out

știți, celălalt lucru pe care l-am descoperit

is that the ice sheet passed a threshold,

este că stratul de gheață a depășit un prag,

that the planet warmed up enough --

că planeta s-a încălzit suficient --

and the number's about one degree to one and a half degrees Centigrade --

și că cifra este în jurul valorii de 1-1,5 grade Celsius --

the planet warmed up enough that it became ...

planeta s-a încălzit suficient încât a devenit --

that ice sheet became very dynamic

stratul de gheață a devenit foarte dinamic

and was very easily melted.

și s-a topit foarte ușor.

And you know what?

Și știți ceva?

We've actually changed the temperature in the last century

În ultimul secol, am schimbat temperatura tocmai

just the right amount.

pentru a permite același lucru.

So many of us are convinced now

Mulți dintre noi suntem convinși că

that West Antarctica, the West Antarctic Ice Sheet, is starting to melt.

Antarctica de Vest, că banchiza Antarcticii de Vest începe să se topească.

We do expect to see a sea-level rise

Chiar ne așteptăm să vedem o creștere a nivelului mării

on the order of one to two meters by the end of this century.

de ordinul a unu sau doi metri până la sfârșitul acestui secol.

And it could be larger than that.

Și s-ar putea să fie mai mult de atât.

This is a serious consequence

Asta este o consecință importantă

for nations like Kiribati,

pentru state precum Kiribati,

you know, where the average elevation

știți, unde altitudinea medie

is about a little over a meter above sea level.

nu depășește nivelul mării cu mai mult de un metru.

Okay, the second story takes place here in Galapagos.

Ok, a doua poveste are loc aici, în Galapagos.

This is a bleached coral,

Acesta este un coral înălbit,

coral that died during the 1982-'83 El Nino.

coral care a murit în fenomenul El Nino din 1982-'83.

This is from Champion Island.

Provine din Insula Champion.

It's about a meter tall Pavona clavus colony.

Este o colonie de Pavona clavus, de circa un metru.

And it's covered with algae. That's what happens.

Și este acoperit cu alge. Asta se întâmplă.

When these things die,

Când acești corali mor,

immediately, organisms come in

alte organisme vin imediat,

and encrust and live on that dead surface.

acoperă acea suprafață moartă și trăiesc pe ea.

And so, when a coral colony is killed

Astfel, când o colonie de corali moare

by an El Nino event,

din cauza unui fenomen El Nino,

it leaves this indelible record.

ea lasă o urmă de neșters.

You can go then and study corals

Poți merge apoi să studiezi coralii

and figure out how often do you see this.

și să îți dai seama cât de des vezi acest lucru.

So one of the things thought of in the '80s

Așa că în anii '80 a apărut ideea

was to go back and take cores

de a merge pentru a colecta

of coral heads throughout the Galapagos

corali din toată împrejurimea insulelor Galapagos

and find out how often was there a devastating event.

pentru a afla cât de des are loc un eveniment devastator.

And just so you know, 1982-'83,

Și ca să știți, între 1982 și 1983

that El Nino killed 95 percent

El Nino a dus la moartea a 95%

of all the corals here in Galapagos.

din coralii care erau aici, în Galapagos.

Then there was similar mortality in '97-'98.

O rată a mortalității similară s-a înregistrat între '97-'98.

And what we found

Ceea ce am aflat

after drilling back in time two to 400 years

după ce am ”forat în timp”, în urmă cu 400 de ani

was that these were unique events.

a fost că aceste evenimente sunt unice.

We saw no other mass mortality events.

Nu am mai găsit urme de mortalitate în masă.

So these events in our recent past really are unique.

Deci, aceste evenimente din era recentă sunt unice.

So they're either just truly monster El Ninos,

Ele sunt fie fenomene El Nino nemaiîntâlnit de devastatoare,

or they're just very strong El Ninos

sau doar fenomene El Nino foarte puternice

that occurred against a backdrop of global warming.

care au avut loc în contextul încălzirii globale.

Either case, it's bad news

Oricum ar fi, veștile sunt proaste

for the corals of the Galapagos Islands.

pentru coralii din Insulele Galapagos.

Here's how we sample the corals.

Iată cum prelevăm probe de corali.

This is actually Easter Island. Look at this monster.

Aceasta este Insula Paștelui. Uitați-vă la mostrul ăsta!

This coral is eight meters tall, right.

Coralul acesta are 8 metri înălțime.

And it been growing for about 600 years.

Și a tot crescut timp de 600 de ani.

Now, Sylvia Earle turned me on to this exact same coral.

Sylvia Earle mi-a atras atenția fix către același coral.

And she was diving here with John Lauret -- I think it was 1994 --

Ea făcea scufundări aici cu John Lauret -- cred că era în 1994 --

and collected a little nugget and sent it to me.

și a prelevat o mică mostră, pe care mi-a trimis-o.

And we started working on it,

Am început să lucrăm la ea

and we figured out we could tell the temperature of the ancient ocean

și ne-am dat seama că puteam afla temperatura din fostul ocean

from analyzing a coral like this.

analizând corali precum acesta.

So we have a diamond drill.

Utilizăm o mașină de forat cu diamant.

We're not killing the colony; we're taking a small core sample out of the top.

Nu ucidem colonia; luăm o carotă din partea superioară.

The core comes up as these cylindrical tubes of limestone.

Carotele se prezintă sub forma acestor tuburi cilindrice de calcar.

And that material then we take back to the lab and analyze it.

Luăm apoi acest material și îl analizăm în laborator.

You can see some of the coral cores there on the right.

Puteți vedea câteva dintre carotele din coral aici, în dreapta.

So we've done that all over the Eastern Pacific.

Am luat proble de peste tot din Pacificul de Est.

We're starting to do it in the Western Pacific as well.

Am început să facem asta și în Pacificul de Vest.

I'll take you back here to the Galapagos Islands.

Vreau să revenim la Insulele Galapagos.

And we've been working at this fascinating uplift here in Urbina Bay.

Și am lucrat la această falie de ridicare fascinantă din Golful Urbina.

That the place where,

Acesta este locul unde,

during an earthquake in 1954,

în timpul unui cutremur din 1954,

this marine terrace was lifted up

această terasă marină a fost ridicată

out of the ocean very quickly,

din ocean foarte repede,

and it was lifted up about six to seven meters.

și a fost ridicată cu circa 6 până la 7 metri.

And so now you can walk through a coral reef without getting wet.

Așa că acum poți merge pe un recif de corali fără să te uzi.

If you go on the ground there, it looks like this,

Dacă mergi pe acel teren, arată cam așa,

and this is the grandaddy coral.

iar acesta este ”bunicul-coral”.

It's 11 meters in diameter,

Are un diametru de 11 metri

and we know that it started growing

și știm că a început să crească

in the year 1584.

în anul 1584.

Imagine that.

Închipuiți-vă asta!

And that coral was growing happily in those shallow waters,

Și coralul acela creștea fericit în acele ape puțin adânci,

until 1954, when the earthquake happened.

până în 1954, când s-a produs cutremurul.

Now the reason we know it's 1584

Știm că a fost în 1584 pentru că

is that these corals have growth bands.

acești corali au inele de creștere.

When you cut them, slice those cores in half and x-ray them,

Când îi tai, desparți acele carote în jumătăți și le radiografiezi

you see these light and dark bands.

vezi aceste inele de culoare închisă și deschisă.

Each one of those is a year.

Fiecare reprezintă un an.

We know these corals grow about a centimeter and a half a year.

Știm că acești corali cresc cam 1,5 cm pe an.

And we just count on down to the bottom.

Și noi doar am numărat până jos.

Then their other attribute is

Cealaltă caracteristică a lor este că

that they have this great chemistry.

au o compoziție chimică uimitoare.

We can analyze the carbonate

Putem analiza carbonatul

that makes up the coral,

care alcătuiește coralul

and there's a whole bunch of things we can do.

și mai există multe lucruri pe care le putem face.

But in this case, we measured the different isotopes of oxygen.

Dar, în acest caz, am măsurat diverșii izotopi ai oxigenului.

Their ratio tells us the water temperature.

Numărul lor ne indică temperatura apei.

In this example here,

În acest exemplu

we had monitored this reef in Galapagos

am monitorizat acest recif în Galapagos

with temperature recorders,

cu aparate care au înregistrat temperatura,

so we know the temperature of the water the coral's growing in.

așa că știm ce temperatură are apa în care cresc corali.

Then after we harvest a coral, we measure this ratio,

După ce colectăm un coral, măsurăm izotopii

and now you can see, those curves match perfectly.

și puteți vedea că acele curbe se potrivesc perfect.

In this case, at these islands,

În acest caz, pe aceste insule,

you know, corals

coralii

are instrumental-quality recorders of change in the water.

înregistrează fidel schimbările din apă.

And of course, our thermometers

Și desigur, termometrele noastre

only take us back 50 years or so here.

ne duc înapoi în timp cu circa 50 de ani.

The coral can take us back

Coralii ne duc înapoi

hundreds and thousands of years.

cu sute și mii de ani.

So, what we do:

În concluzie, ce facem?

we've merged a lot of different data sets.

Am combinat numeroase date.

It's not just my group; there's maybe 30 groups worldwide doing this.

Nu doar grupul meu; în lume, există, poate 30 de grupuri care fac asta.

But we get these instrumental- and near-instrumental-quality records

Obținem aceste înregistrări luate cu precizia instrumentelor

of temperature change that go back hundreds of years,

despre schimbările de temperatură de acum sute de ani

and we put them together.

și le analizăm împreună.

Here's a synthetic diagram.

Iată o diagramă de sinteză.

There's a whole family of curves here.

Există o familie întreagă de curbe aici.

But what's happening: we're looking at the last thousand years

Ce se întâmplă? Ne uităm la temperaturile din ultima

of temperature on the planet.

mie de ani de pe planetă.

And there's five or six different compilations there,

Există cinci sau șase compilații diferite aici,

But each one of those compilations reflects input

dar fiecare dintre ele reflectă informațiile venite

from hundreds of these kinds of records from corals.

de la sute de astfel de înregistrări obținute de la corali.

We do similar things with ice cores.

Un lucru similar îl facem și cu carotele de gheață.

We work with tree rings.

Lucrăm cu inele de copaci.

And that's how we discover

Și așa descoperim

what is truly natural

ce e cu adevărat natural

and how different is the last century, right?

și cât de diferit e ultimul secol, nu?

And I chose this one

L-am ales pe acesta

because it's complicated and messy looking, right.

pentru că este foarte complicat și dezorganizat.

This is as messy as it gets.

Mai dezorganizat ca acesta nu există.

You can see there's some signals there.

Puteți vedea că sunt niște semnale aici.

Some of the records

Unele dintre înregistrări

show lower temperatures than others.

arată temperaturi mai scăzute ca altele.

Some of them show greater variability.

Unele arată un nivel crescut de variabilitate.

But they all tell us

Dar ne arată

what the natural variability is.

care este variabilitatea naturală.

Some of them are from the northern hemisphere;

Unele dintre ele provin din emisfera nordică;

some are from the entire globe.

altele sunt de pe întreaga planetă.

But here's what we can say:

Iată ce putem spune:

what's natural in the last thousand years is that the planet was cooling down.

ceea ce e natural în ultimii o mie de ani e că planeta de răcește.

It was cooling down

S-a răcit

until about 1900 or so.

până în 1900 sau așa ceva.

And there is natural variability

Există variabilitatea naturală

caused by the Sun, caused by El Ninos.

provocată de Soare, de fenomenele El Nino.

A century-scale, decadal-scale variability,

O variabilitate luată la scară de secole, de decenii

and we know the magnitude;

și cunoaștem amplitudinea;

it's about two-tenths to four-tenths of a degree Centigrade.

e vorba de zece zecimi până la patru zecimi dintr-un grad Celsius.

But then at the very end is where

Dar chiar la acest capăt

we have the instrumental record in black.

înregistrările instrumentelor se opresc.

And there's the temperature up there in 2009.

Și asta e la temperatura ridicată din 2009.

You know, we've warmed the globe

Știți, am încălzit globul

about a degree Centigrade in the last century,

cu un centigrad în ultimul secol

and there's nothing

și nu există nimic

in the natural part of that record

în partea naturală a acelei înregistrări

that resembles what we've seen in the last century.

care să semene cu ce am văzut în ultimul secol.

You know, that's the strength of our argument,

Știți, forța argumentelor noastre stă în credința

that we are doing something that's truly different.

că facem ceva ce este cu adevărat diferit.

So I'll close with a short discussion

Voi încheia cu o scurtă discuție

of ocean acidification.

despre acidificarea oceanelor.

I like it as a component of global change to talk about,

Voi vorbi despre ea ca o componentă a schimbărilor globale,

because, even if you are a hard-bitten global warming skeptic,

întrucât, chiar dacă ești un sceptic în privința încălzirii globale,

and I talk to that community fairly often,

și vorbesc acelei comunități destul de des,

you cannot deny

nu poți nega

the simple physics

fizica elementară

of CO2 dissolving in the ocean.

a dizolvării CO2-ului în ocean.

You know, we're pumping out lots of CO2 into the atmosphere,

Eliberăm cantități enorme de CO2 în atmosferă,

from fossil fuels, from cement production.

provenite din combustibilii fosili sau producerea de ciment.

Right now, about a third of that carbon dioxide

Chiar acum, cam o treime din dioxidul de carbon

is dissolving straight into the sea, right?

se dizolvă direct în apă, nu?

And as it does so,

Și odată cu acest proces,

it makes the ocean more acidic.

oceanul devine mai acid.

So, you cannot argue with that.

Nu poți nega acest lucru.

That is what's happening right now,

Asta ne întâmplă azi

and it's a very different issue

și e o problemă foarte diferită

than the global warming issue.

de cea a încălzirii globale.

It has many consequences.

Are multe consecințe.

There's consequences for carbonate organisms.

Există consecințe pentru organismele alcătuite din carbonat.

There are many organisms

Sunt multe organisme

that build their shells out of calcium carbonate --

care își construiesc învelișuri din carbonat de calciu --

plants and animals both.

atât plante, cât și animale.

The main framework material of coral reefs

Principalul material pentru recifurile de coral

is calcium carbonate.

este carbonatul de calciu.

That material is more soluble

Acel material este mai solubil

in acidic fluid.

într-un fluid acid.

So one of the things we're seeing

Unul dintre lucrurile pe care le vedem

is organisms are having

este acela că organismele

to spend more metabolic energy

consumă mai multă energie metabolică

to build and maintain their shells.

pentru a-și construi și a-și menține cochiile.

At some point, as this transience,

La un moment dat, când acest episod,

as this CO2 uptake in the ocean continues,

când această absorbție a CO2-ului în oceane continuă,

that material's actually going to start to dissolve.

acel material va începe cu adevărat să se dizolve.

And on coral reefs,

Și în recifurile de coral,

where some of the main framework organisms disappear,

unde unele dintre organismele-suport dispar,

we will see a major loss

observăm o mare pierdere

of marine biodiversity.

a biodiversității marine.

But it's not just the carbonate producers that are affected.

Dar nu doar producătorii de carbonat sunt afectați.

There's many physiological processes

Există multe procese fiziologice

that are influenced by the acidity of the ocean.

care sunt influențate de aciditatea din ocean.

So many reactions involving enzymes and proteins

Multe reacții care implică enzime și proteine

are sensitive to the acid content of the ocean.

sunt sensibile la concentrația de acid din ocean.

So, all of these things --

Așadar, toate aceste lucruri --

greater metabolic demands,

cerințe metabolice mai mari,

reduced reproductive success,

șanse reduse de reproducere,

changes in respiration and metabolism.

schimbări în respirație și metabolism.

You know, these are things that we have good physiological reasons

Acestea sunt lucruri pentru care avem suficiente motive fiziologice

to expect to see stressed

să credem că vor fi

caused by this transience.

afectate de această situație temporară.

So we figured out some pretty interesting ways

Am descoperit moduri destul de interesante

to track CO2 levels in the atmosphere,

de a monitoriza nivelul de CO2 din atmosferă,

going back millions of years.

chiar cel care exista cu milioane de ani în urmă.

We used to do it just with ice cores,

Obișnuiam să facem asta doar cu carote de gheață,

but in this case, we're going back 20 million years.

dar acum, mergem cu 20 de milioane de ani în urmă.

And we take samples of the sediment,

Și luăm probe din acel sediment,

and it tells us the CO2 level of the ocean,

care ne arată nivelul de CO2 din ocean

and therefore the CO2 level of the atmosphere.

și, așadar, nivelul de CO2 din atmosferă.

And here's the thing:

Iată șpilul:

you have to go back about 15 million years

trebuie să te întorci în timp cu 15 milioane de ani

to find a time when CO2 levels

pentru a găsi o perioadă când nivelul de CO2

were about what they are today.

era similar cu cel existent azi.

You have to go back about 30 million years

Trebuie să te întorci în timp cu 30 de milioane de ani

to find a time when CO2 levels

pentru a găsi o perioadă când nivelul de CO2

were double what they are today.

era dublu față de cel de azi.

Now, what that means is

Asta înseamnă că

that all of the organisms that live in the sea

toate organismele care trăiesc în mare

have evolved in this chemostatted ocean,

au evoluat în acest ocean stabil din punct de vedere chimic,

with CO2 levels lower than they are today.

cu niveluri de CO2 mai mici decât cele de azi.

That's the reason that they're not able to respond or adapt

Din acest motiv, ele nu sunt capabile să răspundă sau să se adapteze

to this rapid acidification

acestei acidificări rapide

that's going on right now.

care se petrece chiar acum.

So, Charlie Veron

Charlie Veron

came up with this statement last year:

a declarat următorul lucru anul trecut:

"The prospect of ocean acidification

”Posibilitatea acidificării oceanice

may well be the most serious

poate fi cel mai grav

of all of the predicted outcomes

dintre toate rezultate prezise

of anthropogenic CO2 release."

ale eliberării antropice de CO2.”

And I think that may very well be true,

Și cred că sunt mari șansele să fie adevărat,

so I'll close with this.

deci voi încheia prin asta.

You know, we do need the protected areas, absolutely,

Ştiţi, chiar avem nevoie de zonele protejate, absolut,

but for the sake of the oceans,

dar, de dragul oceanelor,

we have to cap or limit CO2 emissions

trebuie să reținem sau să limităm emisiile de CO2

as soon as possible.

cât de curând posibil.

Thank you very much.

Vă mulțumesc.

(Applause)

(Aplauze)