Rhythm in a box: The story of the cajon drum - Paul Jennings

Traducător: Veronica Muntean Corector: Cristina Nicolae

Many modern musical instruments are cumbersome or have a lot of parts.

Multe instrumente muzicale moderne sunt voluminoase sau au multe părţi.

Some need a stand or a stool.

Unele au nevoie de un suport sau un scaun.

But the cajon is a drum, a stand and a seat all in one convenient box.

Dar cajon-ul e o tobă, un suport şi un scaun

toate într-o cutie convenabilă.

And this simplicity may be key to its journey across continents and cultures

Această simplitate poate fi cheia

călătoriei sale peste continente şi culturi

to become one of the most popular percussion instruments in the world today.

pentru a deveni astăzi unul din cele mai populare instrumente de percuție din lume.

The cajon's story begins in West Africa,

Povestea cajon-ului începe în Africa de Vest,

ale cărei populaţii indigene aveau tradiţii muzicale bogate,

whose indigenousness people had rich musical traditions

centered on drumming and dancing.

centrate pe tobe şi dans.

When many of them were captured and brought to the Americas as slaves,

Când mulţi dintre ei au fost capturaţi şi aduși ca sclavi în America,

they brought this culture with them,

au adus această cultură cu ei,

but without their native instruments, they had to improvise.

dar fără instrumentele lor native, au trebuit să improvizeze.

African slaves in coastal Peru didn't have the materials

Sclavii africani de pe coasta peruviană nu aveau materialele

or the opportunity to craft one of their traditional drums

sau posibilitatea de a construi una din tobele lor tradiţionale

such as a djembe or a djun djun.

precum djembe sau djun djun.

Dar aveau în schimb o mulţime de cutii de transport maritim.

But what they did have were plenty of shipping crates.

Not only were these readily accessible,

Acestea nu doar erau accesibile,

but their inconspicuous appearance

dar aspectul lor discret

may have helped get around laws prohibiting slaves from playing music.

e posibil să îi fi ajutat să evite legile ce interziceau sclavilor să facă muzică.

Early Peruvian cajons consisted of a simple box

Primele cajon-uri peruviene erau formate dintr-o cutie simplă

with five thick wooden sides.

cu cinci părţi subţiri de lemn.

The sixth side, made of a thinner sheet of wood,

A şasea parte, făcută dintr-o fâşie de lemn mai subţire,

would be used as the striking surface,

era folosită ca suprafaţă de lovire

or more commonly known as the tapa.

sau mai cunoscută drept tapa.

A sound hole was also cut into the back to allow the sound to escape.

O gaură de sunet era tăiată în spate pentru a permite ca sunetul să iasă.

As an Afro-Peruvian culture developed,

Odată ce cultura afro-peruviană se dezvolta

and new forms of music and dance, such as Zamacueca,

şi noi forme de muzică şi dans precum Zamacueca,

Festejo and Landó were born,

Festejo şi Landó au apărut,

the cajon became a dedicated musical instrument in its own right.

cajon-ul a devenit un instrument muzical în sine.

Early modifications involved simply bending the planks of the box

Primele modificări presupuneau îndoirea scândurilor cutiei

to tweak the sound,

pentru a ajusta sunetul

and when abolition of slavery introduced the cajon to a broader population,

şi când abolirea sclaviei a introdus cajon-ul unei populaţii mai extinse,

more improvisation and experimentation soon followed.

au urmat mai multă improvizaţie şi experimentare.

Perhaps the person most responsible for introducing the cajon

Probabil persoana datorită căreia cajon-ul a fost prezentat

to European audiences was Spanish Flamenco guitarist Paco de Lucía.

publicului european a fost chitaristul spaniol de flamenco Paco de Lucía.

When touring in Peru in 1977,

În timpul unui turneu în Peru în 1977,

he and his percussionist Rubem Dantas

el şi percuţionistul său, Rubem Dantas,

discovered the cajon and brought it back to Spain,

au descoperit cajon-ul şi l-au adus înapoi în Spania,

recognizing its potential for use in Flamenco music.

recunoscând potenţialul acestuia pentru utilizarea în muzica flamenco.

By stretching guitar strings along the inside of the tapa,

Întinzând corzile chitarei în interiorului tapei,

the flamenco musicians were able to create a buzz-like snare sound.

muzicienii de flamenco puteau să creeze un sunet ca un bâzâit.

Combined with the regular base tone,

Combinat cu un ton de bază,

this gave the cajon a sound close to a basic drum set.

îi oferea cajon-ului un sunet ca cel al tobelor.

The cajon quickly caught on,

Cajon-ul s-a răspândit rapid,

not only becoming standard in Flamenco,

devenind nu doar un standard în flamenco,

but being used in genres like folk, jazz, blues and rock.

dar fiind utilizat şi în genuri precum folk, jazz, blues şi rock.

Today, many specialized cajons are manufactured,

În prezent sunt fabricate multe cajon-uri specializate,

some with adjustable strings,

unele cu corzi ajustabile,

some with multiple playing surfaces,

altele cu suprafețe multiple

and some with a snare mechansim.

sau cu un mecanism rulant.

But the basic concept remains the same,

Dar conceptul de bază rămâne acelaşi

and the story of the cajon shows

şi povestea cajon-ului arată

that the simplest things can have the most amazing potential

că cele mai simple lucruri pot avea un potenţial uimitor

when you think outside and inside the box.

atunci când gândeşti în afara şi în interiorul cutiei.