The continents are moving. When will they collide? - Jean-Baptiste P. Koehl

Traducător: Laura Paraliov Corector: Mihaida Meila

In the early 20th century,

La începutul secolului al XX-lea,

a meteorologist named Alfred Wegener noticed striking similarities

un meteorolog numit Alfred Wegener a observat asemănări izbitoare

between the coasts of Africa and South America.

între coastele Africii și cele ale Americii de Sud.

These observations led him to propose a controversial new theory:

Aceste observații l-au împins să propună o nouă teorie controversată:

perhaps these and many other continents had once been connected

poate că acestea și multe alte continente au fost cândva conectate

in a single, gigantic landmass.

într-o singură masă de uscat gigantică.

Wegener’s Theory of Continental Drift directly contradicted the popular opinion

Teoria derivei continentelor a lui Wegener contrazicea direct opinia publică.

that Earth’s continents had remained steady for millennia,

Conform acesteia, continentele erau nemișcate de milenii.

and it took almost 50 years for his advocates

A durat aproape 50 de ani pentru ca susținătorii săi

to convince the larger scientific community.

să convingă comunitatea științifică extinsă.

But today, we know something even more exciting—

Azi, însă, știm ceva și mai grozav:

Pangea was only the latest in a long lineage of supercontinents,

Pangeea a fost doar cel mai recent dintr-o lungă linie de supercontinente,

and it won’t be the last.

și nu va fi ultimul.

Continental Drift laid the foundation for our modern theory of plate tectonics,

Deriva continentală a pus baza teoriei moderne a plăcilor tectonice,

which states that Earth’s crust is made of vast, jagged plates

care susține că scoarța terestră e făcută din plăci vaste și neregulate

that shift over a layer of partially molten rock called the mantle.

care se plimbă pe un strat de rocă parțial topită, numită manta.

These plates only move at rates of around 2.5 to 10 centimeters per year,

Aceste plăci se deplasează cu viteze între 2,5 și 10 centimetri pe an

but those incremental movements shape the planet's surface.

dar acele mișcări incrementale definesc suprafața planetei.

So to determine when a new supercontinent will emerge,

Așadar, pentru a determina când va apărea un nou supercontinent,

we need to predict where these plates are headed.

trebuie să prezicem încotro se îndreaptă aceste plăci.

One approach here is to look at how they’ve moved in the past.

O abordare ar fi să ne uităm la cum s-au deplasat în trecut.

Geologists can trace the position of continents over time

Geologii pot trasa poziția continentelor în timp

by measuring changes in Earth’s magnetic field.

prin măsurarea schimbărilor din câmpul magnetic al Pământului.

When molten rock cools, its magnetic minerals are “frozen”

Când roca topită se răcește, mineralele sale magnetice sunt „înghețate”

at a specific point in time.

la un anumit moment în timp.

So by calculating the direction and intensity

Așadar, calculând direcția și intensitatea

of a given rock’s magnetic field,

câmpului magnetic al unei roci,

we can discover the latitude at which it was located at the time of cooling.

putem descoperi latitudinea la care a fost localizată în momentul răcirii.

But this approach has serious limitations.

Dar această abordare are limitări serioase.

For one thing, a rock’s magnetic field doesn’t tell us the plate’s longitude,

Câmpul magnetic al unei roci nu ne spune longitudinea plăcii,

and the latitude measurement could be either north or south.

iar măsurarea latitudinii poate fi făcută mai la nord sau la sud.

Worse still, this magnetic data gets erased when the rock is reheated,

Mai grav, datele despre magnetism se șterg când roca e reîncălzită,

like during continental collisions or volcanic activity.

ca în timpul coliziunilor continentale sau al activității vulcanice.

So geologists need to employ other methods to reconstruct the continents’ positions.

Deci geologii trebuie să utilizeze alte metode

pentru a reconstitui pozițiile continentelor.

Dating local fossils and comparing them to the global fossil record

Datarea fosilelor locale și compararea lor cu arhiva globală a fosilelor

can help identifying previously connected regions.

poate ajuta la identificarea regiunilor anterior conectate.

The same is true of cracks and other deformations in the Earth's crust,

Același lucru se aplică și crăpăturilor sau altor deformări din scoarța terestră,

which can sometimes be traced across plates.

care uneori pot fi urmărite de la o placă la alta.

Using these tools, scientists have pieced together

Folosind aceste unelte, cercetătorii au reconstituit

a relatively reliable history of plate movements,

un istoric relativ de încredere al mișcării plăcilor,

and their research revealed a pattern spanning hundreds of millions of years.

iar cercetările lor au dezvăluit un tipar ce se întinde pe sute de milioane de ani.

What’s now known as the Wilson Cycle

Ceea ce azi e cunoscut ca Ciclul Wilson

predicts how continents diverge and reassemble.

prezice cum se fragmentează și reasamblează continentele.

And it currently predicts the next supercontinent will form

Iar în momentul de față prezice că următorul supercontinent se va forma

50 to 250 million years from now.

în 50 până la 250 milioane de ani.

We don’t have much certainty on what that landmass will look like.

Nu suntem foarte siguri cum va arăta acea masă de uscat.

It could be a new Pangea that emerges from the closing of the Atlantic.

Ar putea fi noua Pangeea care răsare din închiderea Atlanticului.

Or it might result from the formation of a new Pan-Asian ocean.

Sau ar putea fi rezultatul formării unui nou ocean Pan-Asiatic.

But while its shape and size remain a mystery,

Dar deși forma și mărimea rămân un mister,

we do know these changes will impact much more than our national borders.

știm că aceste schimbări vor impacta mult mai mult decât granițele țărilor.

In the past, colliding plates have caused major environmental upheavals.

În trecut, plăcile care s-au ciocnit au cauzat transformări de mediu majore.

When the Rodinia supercontinent broke up circa 750 million years ago,

Când supercontinentul Rodinia s-a desprins acum 750 milioane de ani,

it left large landmasses vulnerable to weathering.

a lăsat o mare masă de uscat vulnerabilă la dezagregare.

This newly exposed rock absorbed more carbon dioxide from rainfall,

Această rocă nou expusă a absorbit mai mult dioxid de carbon din ploaie,

eventually removing so much atmospheric CO2

înlăturând în cele din urmă atât de mult CO2 din atmosferă,

that the planet was plunged into a period called Snowball Earth.

încât planeta a fost cufundată într-o eră numită „Pământ de zăpadă”.

Over time, volcanic activity released enough CO2 to melt this ice,

În timp, activitatea vulcanică a eliberat suficient CO2 pentru a topi gheața,

but that process took another 4 to 6 million years.

dar acel proces a durat încă 4 până la 6 milioane de ani.

Meanwhile, when the next supercontinent assembles,

Între timp, când se va constitui următorul supercontinent,

it's more likely to heat things up.

e mai probabil să se încălzească.

Shifting plates and continental collisions could create and enlarge

Plăcile în mișcare și continentele care se ciocnesc

ar putea crea și lărgi crăpături în scoarța terestră,

cracks in the Earth’s crust,

potentially releasing huge amounts of carbon and methane into the atmosphere.

putând elibera cantități enorme de carbon și metan în atmosferă.

This influx of greenhouse gases would rapidly heat the planet,

Acest influx de gaze cu efect de seră va încălzi rapid planeta,

possibly triggering a mass extinction.

fiind posibil să declanșeze o extincție în masă.

The sheer scale of these cracks would make them almost impossible to plug,

Pur și simplu scara acestor crăpături le-ar face imposibil de astupat.

and even if we could, the resulting pressure would just create new ruptures.

Și chiar dacă am putea face asta, presiunea rezultată ar crea noi fisuri.

Fortunately, we have at least 50 million years to come up with a solution here,

Din fericire, mai avem cel puțin 50 de milioane de ani să găsim o soluție,

and we might already be onto something.

și s-ar putea să fim deja pe calea cea bună.

In Iceland, recently conducted trials were able to store carbon in basalt,

În Islanda, cercetările întreprinse recent au reușit stocarea carbonului în bazalt,

rapidly transforming these gases into stone.

transformând rapid aceste gaze în piatră.

So it’s possible a global network of pipes

E posibil, deci, ca o rețea globală de țevi

could redirect vented gases into basalt outcrops,

să poată redirecționa gazele eliberate în aflorimente de bazalt,

mitigating some of our emissions now and protecting our supercontinental future.

atenuând din emisiile noastre curente

și protejând viitorul nostru supercontinental.