Andrew Connolly: What's the next window into our universe?

Traducător: Adrian Dobroiu Corector: Denise RQ

So in 1781, an English composer,

În 1781 un compozitor, tehnolog și astronom englez, William Herschel,

technologist and astronomer called William Herschel

noticed an object on the sky that

a observat pe cer un obiect care se mișca puțin altfel decît celelalte stele.

didn't quite move the way the rest of the stars did.

And Herschel's recognition that something was different,

Observînd că ceva e altfel, că ceva nu e tocmai în regulă,

that something wasn't quite right,

was the discovery of a planet,

Herschel a descoperit o planetă nouă, planeta Uranus.

the planet Uranus,

a name that has entertained

Numele ei a amuzat generații de copiii [sună ca „your anus”, „anusul tău”],

countless generations of children,

but a planet that overnight

dar planeta a dublat peste noapte dimensiunea sistemului solar cunoscut.

doubled the size of our known solar system.

Just last month, NASA announced the discovery

Luna trecută NASA a anunțat descoperirea a 517 planete noi

of 517 new planets

in orbit around nearby stars,

în jurul unor stele învecinate,

almost doubling overnight the number of planets

aproape dublînd peste noapte numărul de planete cunoscute din galaxia noastră.

we know about within our galaxy.

So astronomy is constantly being transformed by this

Așadar astronomia se transformă constant prin capacitatea de a colecta date.

capacity to collect data,

and with data almost doubling every year,

Cum datele aproape că se dublează anual,

within the next two decades, me may even

e posibil ca peste două decenii să ajungem pentru prima dată în istorie

reach the point for the first time in history

where we've discovered the majority of the galaxies

să descoperim majoritatea galaxiilor din univers.

within the universe.

But as we enter this era of big data,

Dar intrînd în epoca datelor masive începem să constatăm o diferență

what we're beginning to find is there's a difference

between more data being just better

între datele multe care sînt doar mai bune și datele multe care sînt diferite,

and more data being different,

capable of changing the questions we want to ask,

capabile să ne schimbe întrebările.

and this difference is not about how much data we collect,

Iar diferența nu o dă cantitatea de date colectate,

it's whether those data open new windows

ci puterea datelor de a deschide noi ferestre către univers,

into our universe,

whether they change the way we view the sky.

puterea lor de a ne schimba perspectiva asupra cerului.

So what is the next window into our universe?

Dar care e următoarea fereastră către univers?

What is the next chapter for astronomy?

Ce capitol de astronomie urmează?

Well, I'm going to show you some of the tools and the technologies

Vă voi arăta cîteva unelte și tehnologii pe care le vom crea în următorul deceniu

that we're going to develop over the next decade,

and how these technologies,

și cum vor reuși ele, împreună cu prelucrarea inteligentă a datelor,

together with the smart use of data,

may once again transform astronomy

să transforme din nou astronomia deschizînd o nouă fereastră spre univers,

by opening up a window into our universe,

the window of time.

fereastra timpului.

Why time? Well, time is about origins,

De ce a timpului?

Timp înseamnă origine, înseamnă evoluție,

and it's about evolution.

The origins of our solar system,

originea sistemului solar, cum a apărut sistemul nostru solar.

how our solar system came into being,

is it unusual or special in any way?

Este el neobișnuit sau deosebit în vreun fel?

About the evolution of our universe.

Înseamnă evoluția universului nostru.

Why our universe is continuing to expand,

De ce continuă universul să se dilate?

and what is this mysterious dark energy

Și ce e misterioasa energie întunecată care produce dilatarea?

that drives that expansion?

But first, I want to show you how technology

Dar mai întîi vreau să vă arăt

is going to change the way we view the sky.

cum urmează tehnologia să schimbe felul în care ne uităm la cer.

So imagine if you were sitting

Imaginați-vă că vă aflați în Chile, în munții din nordul țării,

in the mountains of northern Chile

looking out to the west

și priviți spre vest, spre Pacific, cu cîteva ore înainte de răsărit.

towards the Pacific Ocean

a few hours before sunrise.

This is the view of the night sky that you would see,

Iată cum arată cerul pe care l-ați vedea.

and it's a beautiful view,

E o priveliște superbă, cu Calea Lactee ieșind doar puțin deasupra orizontului.

with the Milky Way just peeking out over the horizon.

Dar e o priveliște statică.

but it's also a static view,

and in many ways, this is the way we think of our universe:

În multe privințe așa percepem universul: etern și neschimbător.

eternal and unchanging.

But the universe is anything but static.

Dar universul numai static nu este.

It constantly changes on timescales of seconds

Se schimbă continuu pe intervale de la secunde la miliarde de ani.

to billions of years.

Galaxies merge, they collide

Galaxiile se unesc, se ciocnesc la sute de mii de kilometri pe oră.

at hundreds of thousands of miles per hour.

Stars are born, they die,

Stelele se nasc și mor, explodează în spectacole fantastice.

they explode in these extravagant displays.

In fact, if we could go back

Dar să ne întoarcem la cerul calm din Chile

to our tranquil skies above Chile,

and we allow time to move forward

și să dăm timpul înainte

to see how the sky might change over the next year,

să vedem cum se va schimba cerul într-un an.

the pulsations that you see

Fiecare lumină pe care o vedeți sclipind e o supernovă,

are supernovae, the final remnants of a dying star

ultimele resturi ale unei stele muribunde

exploding, brightening and then fading from view,

care explodează, luminează brusc și apoi dispare.

each one of these supernovae

Aceste supernove sînt fiecare

five billion times the brightness of our sun,

de 5 miliarde de ori mai luminoase decît Soarele nostru.

so we can see them to great distances

Le vedem de la mare distanță, dar numai un timp scurt.

but only for a short amount of time.

Ten supernova per second explode somewhere

În fiecare secundă explodează zece supernove undeva în univers.

in our universe.

If we could hear it,

Dacă le-am putea auzi ar suna ca o pungă de floricele pocnind în tigaie.

it would be popping like a bag of popcorn.

Now, if we fade out the supernovae,

Acum să stingem supernovele.

it's not just brightness that changes.

Nu numai strălucirea se schimbă.

Our sky is in constant motion.

Cerul e în mișcare continuă.

This swarm of objects you see streaming across the sky

Puzderia de obiecte pe care le vedeți curgînd pe cer

are asteroids as they orbit our sun,

sînt asteroizi pe orbite în jurul Soarelui.

and it's these changes and the motion

Folosind schimbările acestea, mișcările și dinamica sistemului

and it's the dynamics of the system

that allow us to build our models for our universe,

putem să construim modele ale universului,

to predict its future and to explain its past.

să-i prezicem viitorul și să-i explicăm trecutul.

But the telescopes we've used over the last decade

Dar telescoapele pe care le-am folosit în ultimul deceniu

are not designed to capture the data at this scale.

nu sînt proiectate să capteze date la o asemenea scară.

The Hubble Space Telescope:

Telescopul spațial Hubble a produs în ultimii 25 de ani

for the last 25 years it's been producing

some of the most detailed views

imagini dintre cele mai detaliate ale universului îndepărtat.

of our distant universe,

but if you tried to use the Hubble to create an image

Dar dacă l-am folosi pentru a crea o imagine a cerului

of the sky, it would take 13 million individual images,

ne-ar trebui 13 milioane de fotografii distincte,

about 120 years to do this just once.

adică vreo 120 de ani pentru o singură imagine a cerului.

So this is driving us to new technologies

Asta ne conduce spre tehnologii noi și telescoape noi

and new telescopes,

telescopes that can go faint

cu sensibilități mari ca să vadă universul îndepărtat,

to look at the distant universe

but also telescopes that can go wide

cît și cu unghiuri de vedere largi ca să capteze cerul cît mai rapid posibil,

to capture the sky as rapidly as possible,

telescopes like the Large Synoptic Survey Telescope,

ca Marele Telescop de Explorare Sinoptică [abreviere în engleză: LSST]

or the LSST,

possibly the most boring name ever

probabil cea mai anostă denumire posibilă

for one of the most fascinating experiments

pentru unul din cele mai fascinante experimente din istoria astronomiei.

in the history of astronomy,

in fact proof, if you should need it,

E dovada clară, dacă mai era nevoie,

that you should never allow a scientist or an engineer

că oamenii de știință și inginerii nu trebuie lăsați să dea nume,

to name anything, not even your children. (Laughter)

nici măcar copiilor. (Rîsete)

We're building the LSST.

Noi construim LSST.

We expect it to start taking data by the end of this decade.

Sperăm că va colecta primele date pînă la sfîrșitul deceniului.

I'm going to show you how we think

Vă voi arăta cum credem noi

it's going to transform our views of the universe,

că ne va transforma perspectiva asupra universului.

because one image from the LSST

O imagine luată de LSST

is equivalent to 3,000 images

e echivalentă cu 3000 de imagini de la telescopul spațial Hubble.

from the Hubble Space Telescope,

each image three and a half degrees on the sky,

Fiecare imagine reprezintă 3,5° din cer, de 7 ori diametrul lunii pline.

seven times the width of the full moon.

Well, how do you capture an image at this scale?

Dar cum putem capta imagini atît de mari?

Well, you build the largest digital camera in history,

Ei bine, construim cel mai mare aparat foto digital din istorie,

using the same technology you find in the cameras in your cell phone

folosind aceeași tehnologie din camerele telefoanelor mobile

or in the digital cameras you can buy in the High Street,

sau din aparatele foto cumpărate de la magazin,

but now at a scale that is five and a half feet across,

dar mare de circa 1,7 m în diametru,

about the size of a Volkswagen Beetle,

cam cît o Broscuță Volkswagen.

where one image is three billion pixels.

Fiecare imagine are 3 miliarde de pixeli.

So if you wanted to look at an image

Ca să vezi o imagine la rezoluție maximă, o singură imagine de la LSST,

in its full resolution, just a single LSST image,

it would take about 1,500 high-definition TV screens.

îți trebuie cam 1500 de ecrane TV de înaltă rezoluție.

And this camera will image the sky,

Această cameră va fotografia cerul o dată la fiecare 20 de secunde,

taking a new picture every 20 seconds,

constantly scanning the sky

explorînd treptat cerul

so every three nights, we'll get a completely new view

încît după fiecare trei nopți vom obține o vedere completă a cerului din Chile.

of the skies above Chile.

Over the mission lifetime of this telescope,

Pe durata misiunii telescopului

it will detect 40 billion stars and galaxies,

acesta va detecta 40 de miliarde de stele și galaxii.

and that will be for the first time

Va fi prima dată cînd vom fi detectat mai multe obiecte în univers

we'll have detected more objects in our universe

than people on the Earth.

decît oameni pe Pămînt.

Now, we can talk about this

V-aș putea povesti despre teraocteți și petaocteți și miliarde de obiecte,

in terms of terabytes and petabytes

and billions of objects,

but a way to get a sense of the amount of data

dar, ca să vă faceți o idee, fluxul de date produs de această cameră

that will come off this camera

is that it's like playing every TED Talk ever recorded

e echivalent cu a reda toate prezentările de la TED înregistrate vreodată

simultaneously, 24 hours a day,

simultan, 24 de ore pe zi,

seven days a week, for 10 years.

7 zile pe săptămînă, vreme de 10 ani.

And to process this data means

Iar prelucrarea datelor echivalează

searching through all of those talks

cu a căuta în toate prezentările fiecare idee nouă și fiecare noțiune nouă

for every new idea and every new concept,

looking at each part of the video

și a te uita la fiecare secvență video pentru a vedea diferențele dintre cadre.

to see how one frame may have changed

from the next.

And this is changing the way that we do science,

Iar asta schimbă felul în care facem cercetare, în care facem astronomie.

changing the way that we do astronomy,

to a place where software and algorithms

Acum softul și algoritmii trebuie să sape printre aceste date,

have to mine through this data,

where the software is as critical to the science

softul devine la fel de esențial pentru știință

as the telescopes and the cameras that we've built.

ca telescoapele și camerele pe care le-am construit.

Now, thousands of discoveries

Mii de descoperiri se vor face în acest proiect,

will come from this project,

but I'm just going to tell you about two

dar mă voi limita la două idei despre origine și evoluție

of the ideas about origins and evolution

that may be transformed by our access

care se vor schimba în urma accesului la atît de multe date.

to data at this scale.

In the last five years, NASA has discovered

În ultimii cinci ani NASA a descoperit

over 1,000 planetary systems

peste 1000 de sisteme planetare în jurul stelelor învecinate.

around nearby stars,

but the systems we're finding

Dar sistemele pe care le găsim nu prea seamănă că sistemul nostru solar.

aren't much like our own solar system,

and one of the questions we face is

Una din întrebările care se ridică e dacă n-am căutat noi bine

is it just that we haven't been looking hard enough

or is there something special or unusual

sau dacă sistemul nostru solar s-a format într-un mod aparte, neobișnuit.

about how our solar system formed?

And if we want to answer that question,

Ca să răspundem la această întrebare

we have to know and understand

trebuie să cunoaștem și să înțelegem istoria sistemului solar în detaliu.

the history of our solar system in detail,

and it's the details that are crucial.

Detaliile sînt cruciale.

So now, if we look back at the sky,

Acum să ne uităm din nou la cer, la asteroizii care străbat cerul.

at our asteroids that were streaming across the sky,

these asteroids are like the debris of our solar system.

Acești asteroizi sînt un fel de resturi ale sistemului solar.

The positions of the asteroids

Pozițiile asteroizilor sînt un fel de amprentă a unui timp trecut,

are like a fingerprint of an earlier time

when the orbits of Neptune and Jupiter

cînd orbitele lui Neptun și Jupiter erau mult mai apropiate de Soare.

were much closer to the sun,

and as these giant planets migrated through our solar system,

În migrația lor prin sistemul solar

they were scattering the asteroids in their wake.

planetele gigantice au împrăștiat asteroizii din calea lor.

So studying the asteroids

Studiul asteroizilor e un fel de cercetare criminalistică asupra sistemului solar.

is like performing forensics,

performing forensics on our solar system,

but to do this, we need distance,

Dar pentru asta avem nevoie de distanță.

and we get the distance from the motion,

Distanța o obținem din mișcare, iar mișcarea ne-o dă accesul la timp.

and we get the motion because of our access to time.

So what does this tell us?

Ce aflăm?

Well, if you look at the little yellow asteroids

Uitați-vă la asteroizii galbeni care roiesc pe ecran.

flitting across the screen,

these are the asteroids that are moving fastest,

Aceștia sînt asteroizii cei mai rapizi

because they're closest to us, closest to Earth.

pentru că sînt cei mai apropiați de noi, de Pămînt.

These are the asteroids we may one day

Spre ei poate vom trimite nave spațiale cîndva, pentru a exploata minereuri,

send spacecraft to, to mine them for minerals,

but they're also the asteroids that may one day

dar tot ei sînt asteroizii care cîndva poate vor lovi Pămîntul,

impact the Earth,

like happened 60 million years ago

ca acum 60 de milioane de ani cînd au dispărut dinozaurii

with the extinction of the dinosaurs,

or just at the beginning of the last century,

sau ca la începutul secolului XX

when an asteroid wiped out

cînd un asteroid a pustiit peste 2000 km² de pădure siberiană

almost 1,000 square miles of Siberian forest,

or even just last year, as one burnt up over Russia,

sau chiar anul trecut cînd un asteroid a explodat deasupra Rusiei

releasing the energy of a small nuclear bomb.

generînd energia unei bombe nucleare mici.

So studying the forensics of our solar system

Studiind „criminalistic” sistemul solar nu descoperim doar trecutul,

doesn't just tell us about the past,

it can also predict the future, including our future.

ci în plus putem prezice viitorul, inclusiv viitorul nostru.

Now when we get distance,

Cînd vom afla distanța

we get to see the asteroids in their natural habitat,

vom vedea asteroizii în habitatul lor natural, pe orbită în jurul Soarelui.

in orbit around the sun.

So every point in this visualization that you can see

Fiecare punct pe care îl vedeți în această reprezentare

is a real asteroid.

este un asteroid real.

Its orbit has been calculated from its motion across the sky.

Orbita lui a fost calculată din mișcarea lui pe cer.

The colors reflect the composition of these asteroids,

Culorile arată compoziția asteroizilor:

dry and stony in the center,

uscați și pietroși spre centru, bogați în apă și primitivi spre margine.

water-rich and primitive towards the edge,

water-rich asteroids which may have seeded

Aceștia bogați în apă poate au dat naștere mărilor și oceanelor de pe planeta noastră

the oceans and the seas that we find on our planet

when they bombarded the Earth at an earlier time.

cînd au bombardat-o într-o fază timpurie.

Because the LSST will be able to go faint

Cum LSST va avea și o sensibilitate mare pe lîngă deschiderea unghiulară,

and not just wide,

we will be able to see these asteroids

vom vedea și asteroizii aflați departe de zona interioară a sistemului solar,

far beyond the inner part of our solar system,

to asteroids beyond the orbits of Neptune and Mars,

pînă la cei de dincolo de orbitele lui Neptun și Marte,

to comets and asteroids that may exist

poate pînă la comete și asteroizi la aproape 1 an-lumină de Soare.

almost a light year from our sun.

And as we increase the detail of this picture,

Pe măsură ce creștem nivelul de detaliu din imagine de 10 ori pînă la 100 de ori,

increasing the detail by factors of 10 to 100,

we will be able to answer questions such as,

vom putea afla de exemplu dacă există dovezi pentru planete dincolo de Neptun,

is there evidence for planets outside the orbit of Neptune,

to find Earth-impacting asteroids

vom găsi asteroizi în drum spre coliziune cu Pămîntul înainte să fie periculoși,

long before they're a danger,

and to find out whether, maybe,

vom afla poate dacă Soarele s-a format singur sau într-un grup de stele

our sun formed on its own or in a cluster of stars,

and maybe it's this sun's stellar siblings

și atunci dacă frații stelari ai Soarelui au influențat formarea sistemului solar,

that influenced the formation of our solar system,

and maybe that's one of the reasons why solar systems like ours seem to be so rare.

ceea ce ar putea explica de ce sistemele solare ca al nostru sînt atît de rare.

Now, distance and changes in our universe —

Distanța și schimbările din univers...

distance equates to time,

Distanța echivalează cu timpul și cu schimbările de pe cer.

as well as changes on the sky.

Every foot of distance you look away,

Cu fiecare 30 cm de distanță de la care ne uităm la un obiect mai îndepărtat

or every foot of distance an object is away,

you're looking back about a billionth of a second in time,

vedem cu o miliardime de secundă înapoi în timp.

and this idea or this notion of looking back in time

Ideea aceasta de a privi înapoi în timp ne-a revoluționat noțiunile despre univers

has revolutionized our ideas about the universe,

not once but multiple times.

nu doar o dată, ci de mai multe ori.

The first time was in 1929,

Prima dată a fost în 1929,

when an astronomer called Edwin Hubble

cînd un astronom pe nume Edwin Hubble a arătat că universul se dilată,

showed that the universe was expanding,

leading to the ideas of the Big Bang.

ceea ce a dus la ideea de Big Bang.

And the observations were simple:

Observațiile au fost simple:

just 24 galaxies

doar 24 de galaxii

and a hand-drawn picture.

și un desen făcut de mînă.

But just the idea that the more distant a galaxy,

Dar simpla idee că pe măsură ce o galaxie e mai departe

the faster it was receding,

se îndepărtează mai repede de noi

was enough to give rise to modern cosmology.

a fost destul pentru a da naștere cosmologiei moderne.

A second revolution happened 70 years later,

O a doua revoluție s-a petrecut după 70 de ani,

when two groups of astronomers showed

cînd două grupuri de astronomi au arătat că universul nu doar că se dilată,

that the universe wasn't just expanding,

it was accelerating,

ci accelerează,

a surprise like throwing up a ball into the sky

la fel de surprinzător ca a arunca o minge spre cer

and finding out the higher that it gets,

și a constata că se înalță cu atît mai repede cu cît ajunge mai sus.

the faster it moves away.

And they showed this

Astronomii au demonstrat asta măsurînd strălucirea supernovelor

by measuring the brightness of supernovae,

and how the brightness of the supernovae

și observînd că strălucirea lor scade cu distanța.

got fainter with distance.

And these observations were more complex.

Aceste observații erau mai complexe.

They required new technologies and new telescopes,

A fost nevoie de tehnologii noi și telescoape noi,

because the supernovae were in galaxies

pentru că supernovele erau în galaxii

that were 2,000 times more distant

de 2000 de ori mai îndepărtate decît cele folosite de Hubble.

than the ones used by Hubble.

And it took three years to find just 42 supernovae,

A durat trei ani pentru a găsi abia 42 de supernove,

because a supernova only explodes

pentru că o supernovă explodează abia o dată la 100 de ani într-o galaxie.

once every hundred years within a galaxy.

Three years to find 42 supernovae

Trei ani pentru a găsi 42 de supernove la o căutare prin zeci de mii de galaxii.

by searching through tens of thousands of galaxies.

And once they'd collected their data,

Iar după ce au colectat datele iată ce au găsit.

this is what they found.

Now, this may not look impressive,

Poate nu vi se pare impresionant,

but this is what a revolution in physics looks like:

dar așa arată o revoluție în fizică:

a line predicting the brightness of a supernova

o linie care prezice strălucirea unei supernove

11 billion light years away,

de la 11 miliarde de ani-lumină de noi

and a handful of points that don't quite fit that line.

și o mînă de puncte care nu prea se potrivesc cu linia.

Small changes give rise to big consequences.

Micile schimbări produc mari consecințe.

Small changes allow us to make discoveries,

Micile schimbări prilejuiesc descoperiri, ca planeta descoperită de Herschel.

like the planet found by Herschel.

Small changes turn our understanding

Micile schimbări ne transformă radical înțelegerea asupra universului.

of the universe on its head.

So 42 supernovae, slightly too faint,

42 de supernove, puțin prea slabe,

meaning slightly further away,

deci puțin prea îndepărtate,

requiring that a universe must not just be expanding,

presupun un univers care nu doar se dilată,

but this expansion must be accelerating,

ci se dilată în mod accelerat,

revealing a component of our universe

și dezvăluie o componentă a universului pe care azi o numim „energie întunecată”,

which we now call dark energy,

a component that drives this expansion

o componentă care produce dilatarea

and makes up 68 percent of the energy budget

și care azi reprezintă 68% din bugetul de energie al universului.

of our universe today.

So what is the next revolution likely to be?

Atunci care ar putea fi următoarea revoluție?

Well, what is dark energy and why does it exist?

Poftim: ce este energia întunecată și de ce există?

Each of these lines shows a different model

Aceste linii arată fiecare un alt model pentru ce ar putea fi energia întunecată,

for what dark energy might be,

showing the properties of dark energy.

reflectînd proprietățile energiei întunecate.

They all are consistent with the 42 points,

Toate sînt compatibile cu cele 42 de puncte,

but the ideas behind these lines

dar ideile din spatele acestor linii sînt radical diferite.

are dramatically different.

Some people think about a dark energy

Unii consideră că energia întunecată e variabilă în timp

that changes with time,

or whether the properties of the dark energy

sau că proprietățile energiei întunecate depind de locul unde ne uităm pe cer.

are different depending on where you look on the sky.

Others make differences and changes

Alții introduc diferențe și modificări în fizica nivelului subatomic.

to the physics at the sub-atomic level.

Or, they look at large scales

Sau se uită la scară largă și ajustează gravitația și relativitatea generală.

and change how gravity and general relativity work,

or they say our universe is just one of many,

Sau spun că universul nostru e doar unul din multe,

part of this mysterious multiverse,

e parte a unui misterios multivers.

but all of these ideas, all of these theories,

Dar toate aceste idei, toate aceste teorii,

amazing and admittedly some of them a little crazy,

uimitoare și unele poate într-adevăr un pic deșucheate,

but all of them consistent with our 42 points.

toate sînt compatibile cu cele 42 de puncte.

So how can we hope to make sense of this

Atunci cum sperăm să descurcăm ițele în următorul deceniu?

over the next decade?

Well, imagine if I gave you a pair of dice,

Imaginați-vă că vă dau o pereche de zaruri

and I said you wanted to see whether those dice

și că vreți să verificați dacă zarurile sînt măsluite sau corecte.

were loaded or fair.

One roll of the dice would tell you very little,

Dacă le arunci o dată afli prea puțin,

but the more times you rolled them,

dar cu cît le arunci de mai multe ori, cu cît colectezi mai multe date,

the more data you collected,

the more confident you would become,

cu atît ești mai sigur,

not just whether they're loaded or fair,

și nu doar dacă sînt măsluite sau nu, ci și în ce măsură și în ce fel.

but by how much, and in what way.

It took three years to find just 42 supernovae

A durat trei ani pentru a găsi 42 de supernove

because the telescopes that we built

pentru că telescoapele construite puteau explora numai o mică parte din cer.

could only survey a small part of the sky.

With the LSST, we get a completely new view

Cu LSST obținem o perspectivă complet nouă a cerului din Chile la fiecare trei nopți.

of the skies above Chile every three nights.

In its first night of operation,

În prima noapte de exploatare va găsi de 10 ori mai multe supernove

it will find 10 times the number of supernovae

used in the discovery of dark energy.

decît cele folosite în descoperirea energiei întunecate.

This will increase by 1,000

Factorul va crește la 1000 în primele patru luni.

within the first four months:

1.5 million supernovae by the end of its survey,

Și 1,5 milioane de supernove pînă la sfîrșitul explorării.

each supernova a roll of the dice,

Fiecare supernovă e o aruncare de zaruri,

each supernova testing which theories of dark energy

fiecare supernovă va testa care teorii ale energiei întunecate

are consistent, and which ones are not.

sînt compatibile și care nu.

And so, by combining these supernova data

Astfel, combinînd datele despre supernove cu alte măsurători cosmologice

with other measures of cosmology,

we'll progressively rule out the different ideas

vom elimina treptat diferitele idei și teorii ale energiei întunecate

and theories of dark energy

until hopefully at the end of this survey around 2030,

pînă cînd, sperăm, la sfîrșitul explorării prin 2030

we would expect to hopefully see

ne așteptăm să vedem o teorie a universului,

a theory for our universe,

a fundamental theory for the physics of our universe,

o teorie fundamentală a fizicii universului

to gradually emerge.

ieșind treptat la lumină.

Now, in many ways, the questions that I posed

În multe privințe întrebările acestea sînt de fapt cele mai simple întrebări.

are in reality the simplest of questions.

We may not know the answers,

Deși nu cunoaștem răspunsurile, știm măcar cum să punem întrebările.

but we at least know how to ask the questions.

But if looking through tens of thousands of galaxies

Dar dacă uitîndu-ne la zeci de mii de galaxii

revealed 42 supernovae that turned

am găsit 42 de supernove care ne-au bulversat înțelegerea universului,

our understanding of the universe on its head,

when we're working with billions of galaxies,

atunci cînd ne vom uita la miliarde de galaxii

how many more times are we going to find

oare de cîte ori vom găsi 42 de puncte

42 points that don't quite match what we expect?

care nu se potrivesc bine cu ce ne așteptam?

Like the planet found by Herschel

Și planeta găsită de Herchel,

or dark energy

și energia întunecată,

or quantum mechanics or general relativity,

și mecanica cuantică sau relativitatea generală,

all ideas that came because the data

toate sînt idei care au apărut pentru că datele

didn't quite match what we expected.

nu se potriveau bine cu ce ne așteptam.

What's so exciting about the next decade of data

Privim cu entuziasm la datele astronomice din următorul deceniu

in astronomy is,

we don't even know how many answers

pentru că nici nu știm cîte răspunsuri ne așteaptă,

are out there waiting,

answers about our origins and our evolution.

răspunsuri despre originile noastre și evoluția noastră.

How many answers are out there

Oare cîte răspunsuri există pentru care nici nu știm ce întrebări să punem?

that we don't even know the questions

that we want to ask?

Thank you.

Mulțumesc.

(Applause)

(Aplauze)