Paul Snelgrove: A census of the ocean

Traducător: Aura Raducan Corector: Karina Herman

The oceans cover some 70 percent of our planet.

Oceanele acoperă cam 70 la sută din planeta noastră.

And I think Arthur C. Clarke probably had it right

Şi cred că Arthur C. Clarke avea dreptate

when he said that perhaps we ought to call our planet

când a spus că probabil ar trebui să ne numim planeta

Planet Ocean.

Planeta Ocean.

And the oceans are hugely productive,

Şi oceanele sunt extrem de productive,

as you can see by the satellite image

după cum puteţi vedea în imaginea prin satelit

of photosynthesis, the production of new life.

a fotosintezei, producerea vieţii noi.

In fact, the oceans produce half of the new life every day on Earth

De fapt, oceanele produc atât jumătate din noua viaţă de pe Pământ

as well as about half the oxygen that we breathe.

cât şi aproximativ jumătate din oxigenul pe care îl respirăm.

In addition to that, it harbors a lot of the biodiversity on Earth,

De asemenea, adăposteşte o mare parte din biodiversitatea Pământului,

and much of it we don't know about.

din care o mare parte nu ne este cunoscută.

But I'll tell you some of that today.

Dar vă voi vorbi despre aceste lucruri astăzi.

That also doesn't even get into the whole protein extraction

Asta nu intră în toată extragerea proteinelor

that we do from the ocean.

din ocean.

That's about 10 percent of our global needs

Asta înseamnă cam 10 la sută din nevoile noastre globale

and 100 percent of some island nations.

şi sută la sută pentru câteva naţiuni-insulă.

If you were to descend

Dacă ar fi să cobori

into the 95 percent of the biosphere that's livable,

în 95 la sută din biosfera care este locuită,

it would quickly become pitch black,

ar deveni repede întuneric beznă,

interrupted only by pinpoints of light

un întuneric întrerupt doar de mici surse de lumină

from bioluminescent organisms.

de la organisme bioluminiscente.

And if you turn the lights on,

Şi dacă aprinzi lumina,

you might periodically see spectacular organisms swim by,

vei vedea periodic organisme spectaculoase care înnoată,

because those are the denizens of the deep,

pentru că acestea sunt locuitorii adâncurilor,

the things that live in the deep ocean.

vieţuitoarele care trăiesc în adâncurile oceanelor.

And eventually, the deep sea floor would come into view.

Şi până la urmă, fundul mării va deveni vizibil.

This type of habitat covers more of the Earth's surface

Acest tip de habitat acoperă mai mult din suprafaţa Pământului

than all other habitats combined.

decât toate celelalte habitate combinate.

And yet, we know more about the surface of the Moon and about Mars

Şi totuşi, ştim mai mult despre suprafaţa Lunii şi a lui Marte

than we do about this habitat,

decât ştim despre acest habitat,

despite the fact that we have yet to extract

în ciuda faptului că încă nu am extras

a gram of food, a breath of oxygen or a drop of water

niciun gram de mâncare, o gură de oxigen sau un strop de apă

from those bodies.

din aceste corpuri.

And so 10 years ago,

Aşa că acum 10 ani,

an international program began called the Census of Marine Life,

un program internaţional numit Recensământul Vieţii Marine a început,

which set out to try and improve our understanding

care şi-a propus să îmbunătăţească înţelegerea noastră

of life in the global oceans.

a vieţii din oceanele globului.

It involved 17 different projects around the world.

A implicat 17 proiecte diferite din jurul lumii.

As you can see, these are the footprints of the different projects.

După cum vedeţi, acestea sunt urmele diferitelor proiecte.

And I hope you'll appreciate the level of global coverage

Şi sper că veţi aprecia nivelul de acoperire globală

that it managed to achieve.

pe care a reuşit să îl obţină.

It all began when two scientists, Fred Grassle and Jesse Ausubel,

Totul a început cu doi oameni de ştiinţă, Fred Grassle şi Jesse Ausubel,

met in Woods Hole, Massachusetts

care s-au cunoscut în Woods Hale, Massachusetts

where both were guests at the famed oceanographic institute.

unde fuseseră amândoi invitaţi la un institut oceanografic faimos.

And Fred was lamenting the state of marine biodiversity

Şi Fred se plângea de starea biodiversităţii marine,

and the fact that it was in trouble and nothing was being done about it.

de faptul că avea probleme şi nu se făcea nimic în această privinţă.

Well, from that discussion grew this program

Programul a crescut din această discuţie

that involved 2,700 scientists

care a implicat 2,700 de oameni de ştiinţă

from more than 80 countries around the world

din mai mult de 80 de ţări din jurul lumii

who engaged in 540 ocean expeditions

care au efectuat 540 de expediţii în ocean

at a combined cost of 650 million dollars

cu un cost combinat de 650 milioane de dolari

to study the distribution, diversity and abundance

pentru a studia distribuţia, diversitatea şi abundenţa

of life in the global ocean.

vieţii în oceanul global.

And so what did we find?

Aşadar ce am aflat?

We found spectacular new species,

Am găsit specii noi spectaculoase,

the most beautiful and visually stunning things everywhere we looked --

cele mai frumoase şi nemaipomenite lucruri pe care le-am văzut --

from the shoreline to the abyss,

de la mal până în abis,

form microbes all the way up to fish and everything in between.

de la microbi până la peşti.

And the limiting step here wasn't the unknown diversity of life,

Şi aspectul restrictiv nu a fost diversitatea vieţii necunoscute,

but rather the taxonomic specialists

ci numărul de specialişti în taxonomie

who can identify and catalog these species

care puteau identifica şi cataloga aceste specii,

that became the limiting step.

acest lucru au devenit aspectul restrictiv.

They, in fact, are an endangered species themselves.

Ei, de fapt, erau speciile ameninţate cu dispariţia.

There are actually four to five new species

De fapt sunt patru-cinci specii noi

described everyday for the oceans.

care sunt descrise zilnic din oceane.

And as I say, it could be a much larger number.

Şi numărul ar putea fi mult mai mare.

Now, I come from Newfoundland in Canada --

Eu sunt din Newfoundland din Canada --

It's an island off the east coast of that continent --

este o insulă departe de coasta continentului --

where we experienced one of the worst fishing disasters

unde a avut loc unul dintre cele mai tragice dezastre în pescuit

in human history.

din întreaga istorie umană.

And so this photograph shows a small boy next to a codfish.

Această fotografie arată un băieţel alături de un cod.

It's around 1900.

Este în jurul anului 1900.

Now, when I was a boy of about his age,

Când aveam vârsta acestui băieţel,

I would go out fishing with my grandfather

mă duceam la pescuit cu bunicul meu

and we would catch fish about half that size.

şi prindeam peşti care erau cam jumătate din acesta.

And I thought that was the norm,

Şi credeam că aşa era normal,

because I had never seen fish like this.

pentru că nu mai văzusem niciodată un astfel de peşte.

If you were to go out there today, 20 years after this fishery collapsed,

Dacă ar fi să te duci acolo astăzi, la 20 de ani după ce pescuitul a fost distrus,

if you could catch a fish, which would be a bit of a challenge,

dacă ai putea să prinzi un peşte, ceea ce ar fi o provocare,

it would be half that size still.

ar fi jumătate din dimensiunea asta.

So what we're experiencing is something called shifting baselines.

Aşadar ceea ce se întâmplă acum este ceea ce se numeşte o schimbare a standardelor.

Our expectations of what the oceans can produce

Aşteptările noastre cu privire la ceea ce pot produce oceanele

is something that we don't really appreciate

este ceva ce noi nu putem aprecia

because we haven't seen it in our lifetimes.

pentru că nu am văzut aşa ceva în timpul vieţii noastre.

Now most of us, and I would say me included,

Majoritatea dintre noi, inclusiv eu,

think that human exploitation of the oceans

credem că exploatarea oceanului de către oameni

really only became very serious

a devenit importantă

in the last 50 to, perhaps, 100 years or so.

în ultimii 50, poate 100 de ani, sau cam aşa.

The census actually tried to look back in time,

Recensământul a încercat să se ducă înapoi în timp,

using every source of information they could get their hands on.

folosind orice sursă de informaţie pe care am putut să o obţinem.

And so anything from restaurant menus

Aşadar orice de la meniurile restaurantelor

to monastery records to ships' logs

până la arhivele mănăstirilor şi jurnalele de bord ale navelor

to see what the oceans looked like.

pentru a vedea cum arătau oceanele.

Because science data really goes back

Pentru că informaţiile datau

to, at best, World War II, for the most part.

în cel mai bun caz, din timpul celui de-al doilea război mondial.

And so what they found, in fact,

Ce au aflat ei de fapt este că

is that exploitation really began heavily with the Romans.

exploatarea din plin a început odată cu romanii.

And so at that time, of course, there was no refrigeration.

În acea vreme, desigur, nu existau frigidere.

So fishermen could only catch

Aşa că pescarii prindeau

what they could either eat or sell that day.

numai ceea ce mâncau sau vindeau în acea zi.

But the Romans developed salting.

Dar romanii au dezvoltat sărarea.

And with salting,

Şi odată cu sărarea,

it became possible to store fish and to transport it long distances.

a devenit posibil să păstrezi peşte şi să îl transporţi pe distanţe mari.

And so began industrial fishing.

Aşa a început pescuitul industrial.

And so these are the sorts of extrapolations that we have

Acestea sunt câteva dintre extrapolările pe care le avem

of what sort of loss we've had

despre pierderile care au existat

relative to pre-human impacts on the ocean.

comparativ cu impactele pre-umane asupra oceanului.

They range from 65 to 98 percent

Acestea variază între 65 şi 98 la sută

for these major groups of organisms,

pentru aceste grupuri majore de organisme,

as shown in the dark blue bars.

după cum se vede în liniile albastru închis.

Now for those species the we managed to leave alone, that we protect --

În ceea ce priveşte acele specii pe care am reuşit să le lăsăm în pace, pe care le protejăm --

for example, marine mammals in recent years and sea birds --

de exemplu, mamiferele marine în ultimii ani şi păsările de mare --

there is some recovery.

există o oarecare recuperare.

So it's not all hopeless.

Deci nu este totul lipsit de speranţă.

But for the most part, we've gone from salting to exhausting.

Dar în cea mai mare parte, am ajuns de la sărare la epuizare.

Now this other line of evidence is a really interesting one.

Această serie de dovezi este extrem de interesantă.

It's from trophy fish caught off the coast of Florida.

Este vorba de un peşte trofeu prins pe coasta Floridei.

And so this is a photograph from the 1950s.

Aceasta este o fotografie din anii 1950.

I want you to notice the scale on the slide,

Vreau să observaţi cântarul

because when you see the same picture from the 1980s,

pentru că atunci când vedeţi aceeaşi imagine din anii 1980,

we see the fish are much smaller

vedem că peştii sunt mult mai mici

and we're also seeing a change

şi vedem de asemena o schimbare

in terms of the composition of those fish.

în ceea ce priveşte alcătuirea acestor peşti.

By 2007, the catch was actually laughable

În 2007, peştele era de-a dreptul caraghios

in terms of the size for a trophy fish.

pentru un peşte trofeu.

But this is no laughing matter.

Dar nu este ceva de care să râdem.

The oceans have lost a lot of their productivity

Oceanele şi-au pierdul mult din productivitate

and we're responsible for it.

şi responsabilitatea ne aparţine.

So what's left? Actually quite a lot.

Aşadar ce a rămas? De fapt, chiar destul de mult.

There's a lot of exciting things, and I'm going to tell you a little bit about them.

Există multe lucruri captivante, şi vă voi spune câte ceva despre ele.

And I want to start with a bit on technology,

Şi vreau să încep cu puţină tehnologie,

because, of course, this is a TED Conference

pentru că, desigur, aceasta este o conferinţă TED

and you want to hear something on technology.

şi vreţi să auziţi ceva despre tehnologie.

So one of the tools that we use to sample the deep ocean

Una dintre uneltele pe care le folosim să explorăm adâncurile oceanului

are remotely operated vehicles.

sunt vehiculele controlate de la distanţă.

So these are tethered vehicles we lower down to the sea floor

Acestea sunt vehicule priponite pe care le coborâm pe fundul mării

where they're our eyes and our hands for working on the sea bottom.

şi care sunt ochii şi mâinile noastre cu care lucrăm.

So a couple of years ago, I was supposed to go on an oceanographic cruise

Acum câţiva ani, trebuia să mă duc într-o croazieră oceanografică

and I couldn't go because of a scheduling conflict.

şi nu am putut să mă duc datorită unei neconcordanţe de program.

But through a satellite link I was able to sit at my study at home

Dar prin intermediul satelitului, am putut să stau în biroul meu acasă

with my dog curled up at my feet, a cup of tea in my hand,

cu câinele ghemuit la picioare, o ceaşcă de ceai în mână,

and I could tell the pilot, "I want a sample right there."

şi puteam să îi spun pilotului, "Vreau o mostră de aici. "

And that's exactly what the pilot did for me.

Şi pilotul a făcut exact asta.

That's the sort of technology that's available today

Aceasta este tehnologia disponibilă astăzi

that really wasn't available even a decade ago.

care nu exista acum un deceniu.

So it allows us to sample these amazing habitats

Tehnologia ne permite să luăm mostre din aceste habitate incredibile

that are very far from the surface

care sunt foarte departe de suprafaţă

and very far from light.

şi sunt departe de orice sursă de lumină.

And so one of the tools that we can use to sample the oceans

Unul dintre mijloacele prin care putem să luăm mostre din oceane

is acoustics, or sound waves.

este acustica, sau undele acustice.

And the advantage of sound waves

Şi avantajele undelor acustice

is that they actually pass well through water, unlike light.

este că ele pătrund bine prin apă, spre deosebire de lumină.

And so we can send out sound waves,

Aşa că putem să trimitem unde acustice,

they bounce off objects like fish and are reflected back.

care se ciocnesc de obiecte cum ar fi peştii şi sunt reflectate înapoi.

And so in this example, a census scientist took out two ships.

În acest exemplu, un om de ştiinţă al recensământului a luat două vase.

One would send out sound waves that would bounce back.

Unul ar fi transmis unde acustice care ar ajunge înapoi.

They would be received by a second ship,

Acestea ar fi fost recepţionate de un al doilea vas,

and that would give us very precise estimates, in this case,

iar asta ne-ar da o estimare foarte precisă, în cazul acesta,

of 250 billion herring

a 250 de miliarde de heringi

in a period of about a minute.

într-un interval de un minut.

And that's an area about the size of Manhattan Island.

Şi asta este o zonă similară cu Insula Manhattan.

And to be able to do that is a tremendous fisheries tool,

Şi această capacitate este o unealtă excepţională,

because knowing how many fish are there is really critical.

pentru că este extrem de important să ştim câţi peşti există.

We can also use satellite tags

Putem să folosim şi marcajul prin satelit

to track animals as they move through the oceans.

care ne permite să monitorizăm animalele pe măsură ce se deplasează prin oceane.

And so for animals that come to the surface to breathe,

În cazul animalelor care ies la suprafaţă să respire,

such as this elephant seal,

precum foca elefant,

it's an opportunity to send data back to shore

aceasta este o ocazie să trimită înformaţii către mal

and tell us where exactly it is in the ocean.

şi să ne spună unde anume se află în ocean.

And so from that we can produce these tracks.

Pornind aici putem să creăm aceste trasee.

For example, the dark blue

De exemplu, zona albastru închis

shows you where the elephant seal moved in the north Pacific.

arată când s-a mutat foca elefant în Pacificul de nord.

Now I realize for those of you who are colorblind, this slide is not very helpful,

Acum îmi dau seama că cei care aveţi daltonism, acest slide nu spune prea multe,

but stick with me nonetheless.

dar vă rog să mă urmăriţi în ciuda acestui fapt.

For animals that don't surface,

În cazul animalelor care nu ies la suprafaţă,

we have something called pop-up tags,

avem ceea ce se numeşte etichetele săritoare,

which collect data about light and what time the sun rises and sets.

care adună informaţii despre lumină şi despre momentul în care soarele răsare şi apune.

And then at some period of time

Şi apoi la un moment dat

it pops up to the surface and, again, relays that data back to shore.

iese la suprafaţă şi, iarăşi, transmite informaţiile către mal.

Because GPS doesn't work under water. That's why we need these tools.

Asta pentru că GPS-urile nu funcţionează sub apă. Din acest motiv avem nevoie de aceste unelte.

And so from this we're able to identify these blue highways,

Şi în acest fel am putut să identificăm aceste autostrăzi albastre,

these hot spots in the ocean,

aceste zone aglomerate din ocean,

that should be real priority areas

care ar trebui să fie prioritare

for ocean conservation.

pentru protejarea oceanului.

Now one of the other things that you may think about

Unul dintre lucrurile la care e posibil să vă gândiţi

is that, when you go to the supermarket and you buy things, they're scanned.

este că, atunci când vă duceţi la supermarket să faceţi cumpărături, sunt scanate.

And so there's a barcode on that product

Şi există un cod de bare pe acel produs

that tells the computer exactly what the product is.

care spune calculatorului exact despre ce produs este vorba.

Geneticists have developed a similar tool called genetic barcoding.

Geneticienii au dezvoltat o unealtă similară care se numeşte codul de bare genetic.

And what barcoding does

Şi acest procedeu

is use a specific gene called CO1

foloseşte o anumită genă numită CO1

that's consistent within a species, but varies among species.

care este consecventă în cardul unei specii, dar este diferită la alte specii.

And so what that means is we can unambiguously identify

Asta înseamnă că putem diferenţia fără nicio eroare

which species are which

speciile de alte specii,

even if they look similar to each other,

chiar şi atunci când sunt asemănătoare unele cu altele,

but may be biologically quite different.

dar care ar putea să fie destul de diferite din punct de vedere biologic.

Now one of the nicest examples I like to cite on this

Şi unul dintre cele mai interesante exemple pe care îmi place să îl citez

is the story of two young women, high school students in New York City,

este povestea a două tinere fete, eleve de liceu din New York,

who worked with the census.

care au lucrat în recensământ.

They went out and collected fish from markets and from restaurants in New York City

Au mers şi au adunat peşti din pieţe şi de la restaurante din New York City

and they barcoded it.

şi i-au clasificat prin codul de bare.

Well what they found was mislabeled fish.

Şi au găsit peşti care au fost numiţi greşit.

So for example,

De exemplu,

they found something which was sold as tuna, which is very valuable,

au găsit ceva care era vândut sub numele de ton, care este un peşte scump,

was in fact tilapia, which is a much less valuable fish.

dar de fapt era tilapia, un peşte mult mai puţin valoros.

They also found an endangered species

De asemenea au găsit o specie în pericol de dispariţie

sold as a common one.

care era vândut precum un peşte obişnuit.

So barcoding allows us to know what we're working with

Aşadar folosirea codului de bare ne permite să ne dăm seama cu ce avem de-a face

and also what we're eating.

şi ce mâncăm.

The Ocean Biogeographic Information System

Sistemul Informatic Biogeografic al Oceanului

is the database for all the census data.

este o bază de date pentru toate informaţiile recensământului.

It's open access; you can all go in and download data as you wish.

Permite accesul liber; puteţi să vă duceţi şi să descărcaţi informaţii după cum doriţi.

And it contains all the data from the census

Şi conţine toate informaţiile din recensământ

plus other data sets that people were willing to contribute.

plus alte informaţii oferite de alţi oameni.

And so what you can do with that

Deci ce puteţi face

is to plot the distribution of species and where they occur in the oceans.

este să creaţi o distribuţie a speciilor şi unde se găsesc în ocean.

What I've plotted up here is the data that we have on hand.

Ce am reprezentat aici sunt informaţiile pe care le avem disponibile.

This is where our sampling effort has concentrated.

Aici s-au concentrat eforturile noastre de prelevare a mostrelor.

Now what you can see

Ce puteţi vedea

is we've sampled the area in the North Atlantic,

este că am luat mostre din zona Atlanticului de Nord,

in the North Sea in particular,

în special în Marea Nordului,

and also the east coast of North America fairly well.

şi în coasta de est a Americii de Nord.

That's the warm colors which show a well-sampled region.

Culorile calde arată o zonă de unde s-au luat multe mostre.

The cold colors, the blue and the black,

Culorile reci, albastrul şi negrul,

show areas where we have almost no data.

arată zone despre care nu avem informaţii aproape deloc.

So even after a 10-year census,

Aşadar după un recensământ de 10 ani,

there are large areas that still remain unexplored.

au rămas zone care încă nu au fost explorate.

Now there are a group of scientists living in Texas, working in the Gulf of Mexico

Există un grup de oameni de ştiinţă care trăiesc în Texas şi care lucrează în Golful Mexicului

who decided really as a labor of love

care au lucrează intens şi cu pasiune

to pull together all the knowledge they could

să adune toată informaţia disponibilă

about biodiversity in the Gulf of Mexico.

despre biodiversitatea din Golful Mexicului.

And so they put this together, a list of all the species,

Aşadar au adunat totul, într-o listă a speciilor,

where they're known to occur,

unde anume se găsesc ele,

and it really seemed like a very esoteric, scientific type of exercise.

şi chiar părea un exerciţiu ezoteric şi ştiinţific.

But then, of course, there was the Deep Horizon oil spill.

Dar atunci, desigur, a fost deversarea de combustibil de la Deep Horizon.

So all of a sudden, this labor of love

Brusc, aceasta muncă făcută din pasiune

for no obvious economic reason

care nu avea o motivaţie economică evidentă

has become a critical piece of information

a devenit o informaţie esenţială

in terms of how that system is going to recover, how long it will take

în ceea ce priveşte modul în care sistemul avea să îşi revină, cât va dura

and how the lawsuits

şi cum anume se vor rezolva procesele

and the multi-billion-dollar discussions that are going to happen in the coming years

şi discuţiile de milioane de dolari care aveau să

are likely to be resolved.

ia loc în anii următorii ani.

So what did we find?

Aşadar ce am aflat?

Well, I could stand here for hours, but, of course, I'm not allowed to do that.

Aş putea să stau aici ore întregi, dar desigur, nu pot să fac asta.

But I will tell you some of my favorite discoveries

Dar vă voi vorbi despre câteva dintre descoperirile mele preferate

from the census.

din recensământ.

So one of the things we discovered is where are the hot spots of diversity?

Unul dintre lucrurile pe care le-am aflat a fost localizarea focarelor de diversitate.

Where do we find the most species of ocean life?

Unde găsim cele mai multe specii a vieţii din ocean?

And what we find if we plot up the well-known species

Şi ce am aflat atunci când am reprezentat grafic speciile cunoscute

is this sort of a distribution.

este că există un fel de distribuţie.

And what we see is that for coastal tags,

Şi ce vedem este că pentru zonele de coastă

for those organisms that live near the shoreline,

pentru acele organisme care trăiesc aproape de mal,

they're most diverse in the tropics.

sunt cele mai diversificate în tropice.

This is something we've actually known for a while,

Asta este ceva ce ştim de mai multă vreme,

so it's not a real breakthrough.

aşa că nu este o descoperire.

What is really exciting though

Ce este cu adevărat captivant

is that the oceanic tags, or the ones that live far from the coast,

este că marcajele oceanice, sau acelea care trăiesc departe de coastă,

are actually more diverse at intermediate latitudes.

sunt de fapt mult mai diverse la latitudini intermediare.

This is the sort of data, again, that managers could use

Acesta este genul de informaţie de care s-ar putea folosi managerii

if they want to prioritize areas of the ocean that we need to conserve.

dacă vor să prioritizeze zonele de ocean care au nevoie să fie protejate.

You can do this on a global scale, but you can also do it on a regional scale.

Poţi face asta la o scară globală, dar se poate face şi la o scară regională.

And that's why biodiversity data can be so valuable.

Şi de aceea informaţiile despre biodiversitate pot fi atât de valoroase.

Now while a lot of the species we discovered in the census

În timp ce majoritatea speciilor pe care le-am descoperit în recensământ

are things that are small and hard to see,

sunt lucruri care sunt mici şi dificilt de văzut,

that certainly wasn't always the case.

acest lucru nu s-a întâmplat mereu.

For example, while it's hard to believe

De exemplu, în timp ce este greu de crezut

that a three kilogram lobster could elude scientists,

că un homar de trei kilograme poate să se ferească de oamenii de ştiinţă,

it did until a few years ago

asta chiar s-a întâmplat până acum câţiva ani

when South African fishermen requested an export permit

când pescarii din Africa de Sud au solicitat un permis de export

and scientists realized that this was something new to science.

iar oamenii de ştiinţă au înţeles că acest lucru este ceva nou ştiinţei.

Similarly this Golden V kelp

În acelaşi fel, algele marine Golden V

collected in Alaska just below the low water mark

care au fost adunate din Alaska chiar sub nivelul apei

is probably a new species.

este probabil o specie nouă.

Even though it's three meters long,

Chiar dacă are o lungime de trei metri,

it actually, again, eluded science.

chiar a reuşit să se ferească de ştiinţă.

Now this guy, this bigfin squid, is seven meters in length.

Tipul ăsta, calmarul uriaş, are o lungime de şapte metri.

But to be fair, it lives in the deep waters of the Mid-Atlantic Ridge,

Să fim corecţi, trăieşte în apele adânci din zona de mijloc a Atlanticului,

so it was a lot harder to find.

aşa că era foarte greu de găsit.

But there's still potential for discovery of big and exciting things.

Dar încă mai există potenţial pentru descoperiri mari şi captivante.

This particular shrimp, we've dubbed it the Jurassic shrimp,

Acestă crevetă, am denumit-o creveta Jurassic,

it's thought to have gone extinct 50 years ago --

se credea că a dispărut acum 50 de ani --

at least it was, until the census discovered

era dispărută, până când recensământul a descoperit

it was living and doing just fine off the coast of Australia.

că trăia bine mersi aproape de coasta Australiei.

And it shows that the ocean, because of its vastness,

Acest lucru arată că oceanul, datorită vastităţiii sale,

can hide secrets for a very long time.

poate ascunde secrete mult timp.

So, Steven Spielberg, eat your heart out.

Aşadar, Steven Spielberg, perpeleşte-te de supărare.

If we look at distributions, in fact distributions change dramatically.

Dacă ne uităm la distribuţii, de fapt distribuţiile se schimbă dramatic.

And so one of the records that we had

Aşadar una dintre înregistrările pe care le-am avut

was this sooty shearwater, which undergoes these spectacular migrations

este această pasăre, care trece prin aceste migraţii spectaculoase

all the way from New Zealand

din Noua Zeelandă

all the way up to Alaska and back again

spre Alaska şi înapoi

in search of endless summer

în căutarea verii fără sfârşit

as they complete their life cycles.

pe măsură ce finalizează ciclul vieţii.

We also talked about the White Shark Cafe.

De asemenea, am vorbit despre Cafeneaua Rechinului Alb.

This is a location in the Pacific where white shark converge.

Aceasta este o locaţie în Pacific unde se adună rechinii albi.

We don't know why they converge there, we simply don't know.

Nu ştim de ce se adună aici, pur şi simplu nu ştim.

That's a question for the future.

Asta este o întrebare pentru viitor.

One of the things that we're taught in high school

Unul dintre lucrurile pe care le-am predat la liceu

is that all animals require oxygen in order to survive.

este că toate animalele au nevoie de oxigen pentru a supravieţui.

Now this little critter, it's only about half a millimeter in size,

Creatura asta mică, măsoară cam jumătate de milimetru,

not terribly charismatic.

nu este prea carismatică.

But it was only discovered in the early 1980s.

A fost descoperită abia la începutul deceniului '80.

But the really interesting thing about it

Dar lucrul interesant cu privire la ea

is that, a few years ago, census scientists discovered

este că, acum câţiva ani, oamenii de ştiinţă ai recensământului au descoperit

that this guy can thrive in oxygen-poor sediments

că aceasta creatură se dezvoltă în sedimente sărace în oxigen

in the deep Mediterranean Sea.

în adâncurile Mării Mediterane.

So now they know that, in fact,

Acum ei ştiu că, de fapt,

animals can live without oxygen, at least some of them,

animalele pot trăi fără oxigen, sau cel puţin câteva dintre ele,

and that they can adapt to even the harshest of conditions.

şi că se pot adapta celor mai dificile condiţii.

If you were to suck all the water out of the ocean,

Dacă ai absorbi toată apa din ocean,

this is what you'd be left behind with,

asta ar rămâne în urmă,

and that's the biomass of life on the sea floor.

iar aceasta este biomasa de viaţă existentă pe fundul mării.

Now what we see is huge biomass towards the poles

Ce vedem aici este o biomasă uriaşă spre poli

and not much biomass in between.

şi nu atât de multă biomasă între.

We found life in the extremes.

Am găsit viaţă în extreme.

And so there were new species that were found

Şi s-au găsit noi specii

that live inside ice

care trăiesc în gheaţă

and help to support an ice-based food web.

şi care ajută în susţinerea reţelei de mâncare bazată pe gheaţă.

And we also found this spectacular yeti crab

Şi am găsit şi acest incredibil crab yeti

that lives near boiling hot hydrothermal vents at Easter Island.

care trăieşte lângă lângă deschizăturile hidrotermale foarte fierbinţi din Insula Paştelui.

And this particular species

Şi această specie

really captured the public's attention.

a atras atenţia publicului.

We also found the deepest vents known yet -- 5,000 meters --

Am aflat de asemenea, că cele mai adânci deschizături descoperite până acum -- 5.000 de metri --

the hottest vents at 407 degrees Celsius --

cele mai fierbinţi deschizături la 407 grade Celsius --

vents in the South Pacific and also in the Arctic

deschizături din Pacificul de Sud şi din zona Arctică

where none had been found before.

se află acolo unde nu s-a mai găsit nimic înainte.

So even new environments are still within the domain of the discoverable.

Aşadar există anumite medii noi care încă nu au fost descoperite.

Now in terms of the unknowns, there are many.

În ceea ce priveşte necunoscutul, rămâne mult de descoperit.

And I'm just going to summarize just a few of them

Şi voi menţiona doar câteva dintre ele

very quickly for you.

foarte rapid.

First of all, we might ask, how many fishes in the sea?

Înainte de toate, ne putem întreba, câţi peşti sunt în mare?

We actually know the fishes better than we do any other group in the ocean

Ştim mai multe despre peşti decât ştim despre orice alt grup din ocean

other than marine mammals.

în afară de mamiferele marine.

And so we can actually extrapolate based on rates of discovery

Aşa că putem extrapola pe baza ratei de descoperire

how many more species we're likely to discover.

asupra numărului de specii pe care e posibil să le descoperim.

And from that, we actually calculate

Şi pornind de la asta, am calculat

that we know about 16,500 marine species

că am descoperit cam 16,500 de specii marine

and there are probably another 1,000 to 4,000 left to go.

şi că au mai rămas de la 1,000 la 4,000 de specii nedescoperite.

So we've done pretty well.

Aşa că ne-am descurcat destul de bine.

We've got about 75 percent of the fish,

Avem aproximativ 75 la sută din peşti,

maybe as much as 90 percent.

probabil cel mult 90 la sută.

But the fishes, as I say, are the best known.

Dar peştii, după cum am spus, sunt cei mai cunoscuţi.

So our level of knowledge is much less for other groups of organisms.

Nivelul nostru de cunoaştere este mult mai scăzut pentru alte grupuri de organisme.

Now this figure is actually based on a brand new paper

Această cifră este bazată pe o lucrare nouă

that's going to come out in the journal PLoS Biology.

care va fi publicată în revista PLoS Biology.

And what is does is predict how many more species there are

Lucrarea prezice câte alte specii mai sunt

on land and in the ocean.

pe pământ şi în ocean.

And what they found

Şi ce au descoperit

is that they think that we know of about nine percent of the species in the ocean.

este că ştim aproximativ 9 la sută din speciile din ocean.

That means 91 percent, even after the census,

Asta înseamnă că 91 la sută, chiar după recensământ,

still remain to be discovered.

va trebui să fie descoperit.

And so that turns out to be about two million species

Asta înseamnă că sunt cam 2 milioane de specii

once all is said and done.

după ce se termină totul.

So we still have quite a lot of work to do

Aşa că mai avem mult de muncă

in terms of unknowns.

în ceea ce priveşte necunoscutul.

Now this bacterium

Această bacterie

is part of mats that are found off the coast of Chile.

se regăseşte în zona coastei din Chile.

And these mats actually cover an area the size of Greece.

Şi această zonă este echivalentă cu dimensiunea Greciei.

And so this particular bacterium is actually visible to the naked eye.

Această bacterie poate fi văzută cu ochiul liber.

But you can imagine the biomass that represents.

Dar vă puteţi imagina biomasa pe care o reprezintă.

But the really intriguing thing about the microbes

Dar lucrul cu adevărat fascinant cu privire la microbi

is just how diverse they are.

este diversitatea lor.

A single drop of seawater

Un singur strop de apă de mare

could contain 160 different types of microbes.

poate conţine 160 de microbi diferiţi.

And the oceans themselves

Şi oceanele

are thought potentially to contain as many as a billion different types.

probabil conţin în jur de un miliard de diverse alte tipuri.

So that's really exciting. What are they all doing out there?

Asta este cu adevărat captivant. Ce fac toate acestea acolo?

We actually don't know.

De fapt, nu ştim.

The most exciting thing, I would say, about this census

Cel mai captivant lucru, cred, cu privire la acest recensământ

is the role of global science.

este rolul ştiinţei globale.

And so as we see in this image of light during the night,

După cum vedem în această imagine de lumină în timpul nopţii,

there are lots of areas of the Earth

sunt multe zone de pe Pământ

where human development is much greater

unde dezvoltarea umană este mult mai mare

and other areas where it's much less,

şi alte zone unde dezvoltarea este mult mai mică,

but between them we see large dark areas

dar între ele vedem zone întunecare mari

of relatively unexplored ocean.

de ocean care nu a fost explorat prea mult.

The other point I'd like to make about this

Un alt lucru pe care vreau să îl spun în această privinţă

is that this ocean's interconnected.

este că oceanul este interconectat.

Marine organisms do not care about international boundaries;

Organismelor marine nu le pasă de graniţe

they move where they will.

şi se deplasează unde vor.

And so the importance then of global collaboration

Aşadar importanţa colaborării globale

becomes all the more important.

devine şi mai mare.

We've lost a lot of paradise.

Am pierdut o mare parte din paradis.

For example, these tuna that were once so abundant in the North Sea

De exemplu, acest ton care era odată atât de abundent în Marea Nordică

are now effectively gone.

aproape că a dispărut.

There were trawls taken in the deep sea in the Mediterranean,

Erau traulere care s-au dus la mare adâncime în Marea Mediterană

which collected more garbage than they did animals.

şi au adunat mai mult gunoi decât animale.

And that's the deep sea, that's the environment that we consider to be

Şi vorbim de zonele adânci, considerate

among the most pristine left on Earth.

printre mediile cele mai curate de pe Pământ.

And there are a lot of other pressures.

Şi sunt multe alte presiuni.

Ocean acidification is a really big issue that people are concerned with,

Acidificarea oceanului este o problemă majoră de care sunt preocupaţi oamenii,

as well as ocean warming, and the effects they're going to have on coral reefs.

de asemenea încălzirea globală, şi efectele care se vor răsfrânge asupra recifelor.

On the scale of decades, in our lifetimes,

În câteva decenii, în timpul vieţilor noastre,

we're going to see a lot of damage to coral reefs.

vom vedea multe vătămări asupra recifelor.

And I could spend the rest of my time, which is getting very limited,

Şi aş putea să folosesc restul timpului meu care devine foarte scurt,

going through this litany of concerns about the ocean,

trecând prin această litanie de griji legate de ocean,

but I want to end on a more positive note.

dar vreau să închei într-un mod pozitiv.

And so the grand challenge then

Marea provocare

is to try and make sure that we preserve what's left,

este să încercăm să păstrăm ceea ce a mai rămas,

because there is still spectacular beauty.

pentru că încă mai există frumuseţe spectaculoasă.

And the oceans are so productive,

Oceanele sunt aşa de productive,

there's so much going on in there that's of relevance to humans

se întâmplă acolo atât de multe lucruri care sunt relevante pentru oameni

that we really need to, even from a selfish perspective,

că avem nevoie, chiar dintr-o perspectivă egoistă,

try to do better than we have in the past.

să încercăm să ne descurcăm mai bine în viitor faţă de trecut.

So we need to recognize those hot spots

Aşadar este nevoie să găsim aceste focare

and do our best to protect them.

şi să ne străduim să le protejăm.

When we look at pictures like this, they take our breath away,

Când ne uităm la imagini precum acestea, ne taie răsuflarea,

in addition to helping to give us breath

pe lângă faptul că ne ajută să respirăm

by the oxygen that the oceans provide.

cu oxigenul pe care ni-l oferă oceanul.

Census scientists worked in the rain, they worked in the cold,

Oamenii de ştiinţă ai recensământului au lucrat în ploaie, în frig,

they worked under water and they worked above water

au lucrat sub apă şi deasupra apei

trying to illuminate the wondrous discovery,

în încercarea de a aduce lumină asupra acestei descoperiri nemaipomenite,

the still vast unknown,

care încă este aproape complet necunoscută,

the spectacular adaptations that we see in ocean life.

a adaptărilor spectaculoase pe care le vedem în ocean.

So whether you're a yak herder living in the mountains of Chile,

Aşadar, fie că ai o turmă de iaci în munţii din Chile,

whether you're a stockbroker in New York City

fie că lucrezi la bursă în New York City

or whether you're a TEDster living in Edinburgh,

sau fie dacă eşti un om de la TED care trăieşte în Edinburgh,

the oceans matter.

oceanul contează.

And as the oceans go so shall we.

Şi dacă dispar oceanele, vom dispărea şi noi.

Thanks for listening.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Applause)

(Aplauze)