How do oysters make pearls? - Rob Ulrich

Traducător: Floricica Nagy-Matei Corector: Mihaida Meila

While most people wouldn’t consider the crusty exterior of an oyster

În timp ce mulți nu ar considera exteriorul scorțos al unei stridii

to be particularly beautiful,

ca fiind neapărat frumos,

opening up this craggy case might reveal an exquisite jewel nestled within.

această carcasă stâncoasă poate ascunde o bijuterie rafinată în interior.

Yet, despite their iridescent colors and smooth shapes,

Însă, în ciuda culorilor irizate și a formelor fine,

pearls are actually made of the exact same material

perlele sunt făcute din același material

as the shell that surrounds them.

ca și cochilia ce le înconjoară.

Pearls, urchin spines, the shells of mussels, snails and clams, even coral—

Perle, coloanele aricilor de mare,

cochilii ale midiilor, melcilor și scoicilor, chiar și corali,

all these structures are made out of the same chemical compound:

toate aceste structuri sunt făcute din același compus chimic:

calcium carbonate.

carbonat de calciu.

So, how does this single ingredient form such a vast array of materials?

Cum formează acest ingredient o gamă atât de vastă de materiale?

Calcium carbonate, or CaCO3, is common on land,

Carbonatul de calciu, sau CaCO3 se găsește pe uscat

and even more bountiful in the sea.

și e și mai abundent în mare.

The Earth’s crust is rich in calcium,

Scoarța pământului e bogată în calciu

and over millennia these deposits have seeped into rivers and oceans.

și timp de milenii aceste depozite s-au infiltrat în râuri și oceane.

Asta se întâmplă mai ales lângă gurile de aerisire ale hidrocentralelor,

This is especially true near hydrothermal vents,

where hot seawater mingles with calcium rich basalts.

unde apa de mare fierbinte se amestecă cu bazaltul bogat în calciu.

Meanwhile, when carbon dioxide in the air interacts with seawater

Când dioxidul de carbon din aer interacționează cu apa de mare

it eventually produces dissolved carbonate.

produce carbonat dizolvat.

Every year, the ocean absorbs roughly one third of our carbon dioxide emissions,

În fiecare an, oceanul absoarbe o treime din emisiile de dioxid de carbon

adding huge quantities of carbonate into the water.

punând cantități mari de carbonat în apă.

It’s no surprise that sea creatures have made use of these abundant compounds,

Nu e de mirare că vietățile din mare au folosit acești compuși din abundență,

but the way calcium and carbonate are woven together into various shapes

dar felul în care calciul și carbonatul se împreunează în diferite forme

is surprisingly artful.

e surprinzător de măiestrit.

Let’s return to the humble oyster.

Să revenim la umilele stridii.

Like many aquatic mollusks, oysters start life as exposed larvae,

Ca multe moluște acvatice, stridiile își încep viața ca larve expuse

and quickly get to work building a protective shell.

și încep rapid să construiască o carapace protectivă.

First, an organ called the mantle secretes an organic matrix

Mai întâi, un organ numit manta secretă o matrice organică

of proteins and other molecules to construct a scaffold.

de proteine și alte molecule pentru a forma un eșafodaj.

Then, the oyster filters the seawater,

Apoi, stridia filtrează apa de mare,

drawing out calcium and carbonate to combine them into its building material.

extrăgând calciu și carbonat și le combină în materialul constitutiv.

It lays this material over the scaffold,

Ea depune acest material peste eșafodaj

which is covered in charged proteins that attract and guide

care e acoperit de proteine încărcate ce atrag și dirijează

the calcium carbonate molecules into layers.

moleculele de carbonat de calciu în straturi.

The specific arrangement of these protein scaffolds depends on the mollusk species

Această așezare a proteinelor depinde de specia moluștelor

and their environment,

și mediul lor,

accounting for their vast diversity of shell shapes, sizes, and colors.

de aici și diversitatea mare de forme, mărimi și culori ale cochiililor.

Mollusks carefully control all components of their calcium carbonate creations—

Moluștele pot controla toate componentele creațiilor din carbonat de calciu,

even manipulating CaCO3 at the molecular level.

pot chiar manipula CaCO3 la nivel molecular.

Using special proteins,

Folosind proteine speciale,

mollusks can produce two crystal structures out of CaCO3:

moluștele pot produce două structuri cristaline din CaCO3:

calcite and aragonite.

calcit și aragonit.

Both of these compounds have the same chemical composition,

Ambii compuși au aceeași compoziție chimică,

but different qualities due to the way their crystal lattices are arranged.

dar calități diferite, în funcție de așezarea structurilor cristaline.

Calcite is the more stable of the two and less prone to dissolving over time,

Calcitul e mai stabil și se dizolvă mai puțin în timp,

so most mollusk shells have a sturdy outer layer of calcite.

așa că majoritatea moluștelor au un strat exterior dur din calcit.

As the slightly more soluble molecule,

Fiind o moleculă care e mai solubilă,

aragonite can better adapt to more or less acidic environments.

aragonitul se poate adapta mai bine la medii mai mult sau mai puțin acide.

So most mollusk shells have an interior layer of aragonite

Așa că majoritatea moluștelor au un strat interior din aragonit

to maintain their internal pH level.

pentru a-și menține nivelul pH-ului intern.

But one form of aragonite is stronger and more versatile than the rest:

Dar o formă de aragonit e mai puternică și mai flexibilă decât restul:

nacre.

sideful.

Mollusks make this special material by placing successive layers of aragonite

Moluștele formează acest material adăugând straturi succesive de aragonit

interspersed with proteins.

intercalate cu proteine.

These layers are stacked like hexagonal bricks,

Aceste straturi sunt aranjate ca niște cărămizi hexagonale,

each surrounded by other organic material that directs their orientation.

fiecare fiind învăluită de alt material organic care îi dirijează orientarea.

The uniform layering and brick-like structure of nacre

Stratificarea uniformă și structura similară cu cărămida ale sidefului

is key to its signature iridescence.

sunt esențiale pentru irizația specifică.

The layers are similar in thickness to the wavelength of visible light,

Grosimea straturilor e similară cu undele luminii vizibile,

so the light reflecting from its interior surface

lumina reflectată de suprafața interioară

interferes with the light reflecting from the outer surface.

interferează cu lumina reflectată de suprafața exterioară.

When particles of light strike the nacre,

Când particulele de lumină lovesc sideful,

they bounce around its multilayered crystalline structure

acestea se reflectă printre straturile structurii cristaline

in a cascade of shifting rainbows.

într-o cascadă de curcubeie schimbătoare.

But nacre isn’t just pretty—

Sideful nu e numai frumos,

it’s one of the strongest and lightest biomaterials we know of.

e unul dintre cele mai puternice și ușoare biomateriale pe care le cunoaștem.

And it's not just oysters that produce it.

Și nu e produs numai de stridii.

In fact, numerous mollusk species deploy nacre

De fapt, numeroase specii de moluște folosesc sideful

as one of their primary defense mechanisms.

ca unul din mecanismele primare de apărare.

If an intruding parasite or even a stray particle of sand irritates the mantle,

Dacă un parazit sau chiar un fir de nisip irită mantaua,

the mollusk will coat the offender in nacre-producing cells

molusca va înveli făptașul în celule ce produc sidef

to form what’s known as a pearl sac.

pentru a forma ceea ce se numește sacul perlei.

These cells wrap the threat in layers of proteins and aragonite

Aceste celule înfășoară amenințarea în straturi de proteine și aragonit

until eventually the cocoon completely absorbs the invader—

până când coconul absoarbe complet invadatorul,

dissolving the threat into an opalescent sphere of nacre.

dizolvând amenințarea într-o sferă opacă din sidef.

This defense mechanism is our leading theory for mollusks making pearls;

Acest mecanism de apărare e motivul pentru care moluștele fac perle:

transforming everyday intruders into timeless treasures.

transformarea intrușilor de zi cu zi în comori eterne.