The Single Most Important Parenting Strategy | Becky Kennedy | TED

Traducător: Claudia Pravat

Alright, quick poll --

Hai să facem un sondaj rapid:

raise your hand if you have a relationship in your life

Ridicați mâna dacă în viața voastră există o relație

that's meaningful to you.

care e importantă pentru voi.

OK, I assumed, but always good to check our assumptions.

Bănuiam, dar e bine să verificăm mereu.

(Laughter)

(Râsete)

I’m saying this because

Spun asta pentru că,

while I'll be focusing today on a parent-child relationship,

deși mă voi concentra azi pe relația părinte-copil,

please know that everything I'm talking about

tot ce voi spune

is applicable to any meaningful relationship.

se aplică tuturor relațiilor importante.

So with that in mind, let's jump in.

Să vedem cum.

So it's Sunday night, I'm in my kitchen.

E duminică seara, sunt în bucătărie.

I just finished cooking dinner for my family,

Abia am terminat de pregătit cina

and I am on edge.

și sunt foarte obosită.

I mean, I'm exhausted, I haven't been sleeping well.

Sunt obosită, n-am dormit bine.

I’m anxious about the upcoming workweek,

Mă gândesc la săptămâna care începe,

I'm overwhelmed by all the items on my unfinished to-do list.

sunt stresată de tot ce mai am de făcut.

And then, my son walks into the kitchen.

În momentul ăsta, intră fiul meu.

He looks at the table and whines,

Se uită la ce e pe masă și începe:

"Chicken again?"

„Iar pui?”

(Laughter)

(Râsete)

"Disgusting."

„Oribil.”

(Laughter)

(Râsete)

And that's it. I snap.

Nu mai rezist. Explodez.

I look at him and I yell,

Mă uit la el și încep să țip:

"What is wrong with you?

„Care e problema ta?

Can you be grateful for one thing in your life?"

Nu poți fi și tu recunoscător măcar o dată?”

Și de aici lucrurile merg și mai rău.

And things get worse from there.

He screams, "I hate you."

Începe să țipe: „Te urăsc!”

He runs out of the room and he slams his bedroom door.

Pleacă din bucătărie și trântește ușa la dormitor.

And now, my self-loathing session begins,

Și acum începe repriza mea de auto-dezgust

as I say to myself, "What is wrong with me?

și mă întreb ce se întâmplă cu mine.

I've messed up my kid forever."

„Mi-am nenorocit copilul pentru totdeauna.”

Well, if you're a parent, you've probably felt that pain.

Dacă ești părinte, probabil că ai simțit durerea asta.

For me, it comes with an extra layer of shame.

Pentru mine, vine cu un extra strat de rușine.

I mean, I’m a clinical psychologist

Sunt psiholog clinician

and my specialty is helping people become better parents.

și specializarea mea e să-i ajut pe oameni să devină părinți mai buni.

(Laughter)

(Râsete)

And yet, this is true as well --

Și adevărul e

there is no such thing as a perfect parent.

că nu există părinte perfect.

Mistakes and struggles, they come with the job,

Greșeli și strădanii, toate astea vin la pachet,

but no one tells us what to do next.

dar nimeni nu ne spune ce să facem mai departe.

Do we just move on?

Trecem peste ele?

Kind of just pretend the whole thing never happened?

Ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic?

Or if I say something, what are the words?

Ce aș spune, dacă ar fi să spun ceva?

Well, for years, as a clinical psychologist in private practice,

Ani la rând, ca psiholog clinician la un cabinet particular,

I saw client after client struggle with this question.

am avut mulți pacienți care căutau răspuns la întrebarea asta.

And now, as the creator of the parenting content and community platform

Iar acum, când creez conținut parental pe o platformă de comunitate,

"Good Inside,"

„Bine pe dinăuntru”,

I see millions of parents around the globe struggle with this issue.

văd milioane de părinți în toată lumea, lovindu-se de această problemă.

All parents yell.

Toți părinții țipă.

No one knows what to do next.

Nimeni nu știe ce să facă după asta.

Well, I'm determined to fill this gap.

M-am hotărât să rezolv această problemă.

After all, there's almost nothing within our interpersonal relationships

La urma urmei, nimic din relațiile noastre

that can have as much impact as repair.

nu are impact la fel de mare ca repararea.

Whenever a parent asks me,

Când un părinte mă întreabă:

"What one parenting strategy should I focus on?"

„Ce tactică de parenting trebuie să abordez?”,

I always say the same thing:

îi răspund mereu:

"Get good at repair."

„Învață să repari.”

So what is repair?

Ce înseamnă să repari?

Repair is the act of going back to a moment of disconnection.

Repararea e să te duci în trecut, unde s-a produs deconectarea.

Taking responsibility for your behavior

Să-ți asumi responsabilitatea pentru comportamentul tău

and acknowledging the impact it had on another.

și să recunoști impactul pe care l-a avut asupra celuilalt.

And I want to differentiate a repair from an apology,

Vreau să fac diferența dintre a repara și a cere scuze,

because when an apology often looks to shut a conversation down --

pentru că o scuză pare că vrea să oprească o conversație:

“Hey, I’m sorry I yelled. Can we move on now?” --

„Hei, îmi pare rău că am țipat. Putem trece peste asta?”

a good repair opens one up.

Când dorim să reparăm, celălalt se deschide.

And if you think about what it means to get good at repair,

Dacă ne gândim ce presupune să fii bun la repararea situației,

there's so much baked-in realism and hope and possibility.

există o înțelepciune matură, speranță și șanse.

Repair assumes there's been a rupture.

Repararea presupune că s-a produs o ruptură.

So to repair,

Așadar, pentru a repara,

you have to mess up

e nevoie să greșiți

or fall short of someone else's expectations.

sau să nu vă ridicați la înălțimea așteptărilor cuiva.

Which means the next time I snap at my kid,

Asta înseamnă că data viitoare când ridic tonul la copilul meu,

or my husband, or my work colleague,

la soțul sau colegul de serviciu,

instead of berating myself,

în loc să mă învinovățesc,

like I did that night in the kitchen,

așa cum am făcut atunci în bucătărie,

I try to remind myself I'm focusing on getting good at repair.

încerc să-mi amintesc că mă concentrez să pot repara.

Step one is rupture.

Primul pas e ruptura.

"Check that off, I crushed it."

„Primul pe listă, l-am îndeplinit.”

(Laughter)

(Râsete)

Step two is repair.

Pasul doi e repararea.

"I can do this.

„Pot să fac asta.

I'm actually right on track."

Sunt pe drumul cel bun.”

So let's get back to my example.

Să revenim la exemplul meu.

I'm in the kitchen, my son is in his room.

Sunt în bucătărie, fiul meu e în camera lui.

Well, what will happen if I don't repair?

Ce se întâmplă dacă nu încerc să repar?

That’s really important to understand

E foarte important să înțelegem

and helps us make a decision about what to do next.

și ne va ajuta să luăm decizia despre ce facem în continuare.

Well, here are the facts.

Lucrurile stau așa:

My son is alone, overwhelmed

fiul meu e singur, agitat,

and in a state of distress,

suferă,

because, let's face it, his mom just became scary mom.

pentru că, să recunoaștem, mama lui l-a speriat.

And now, he has to figure out a way to get back

Iar acum el trebuie să găsească o modalitate de a reveni

to feeling safe and secure.

la starea în care se simte în siguranță.

And if I don't go help him do that through making a repair,

Dacă nu mă duc să-l ajut să facă asta reparând situația,

he has to rely on one of the only coping mechanisms

va trebui să recurgă la unul din mecanismele de adaptare

he has at his own disposal ...

pe care le are la dispoziție,

self-blame.

să se învinuiască pe el.

Self-blame sounds like this:

Autoînvinuirea sună cam așa:

“Something’s wrong with me.

„E ceva în neregulă cu mine.

I’m unlovable.

Sunt de neiubit.

I make bad things happen.”

Creez numai probleme.”

Ronald Fairbairn may have said it best when he wrote that, for kids,

Ronald Fairbairn a spus-o cel mai bine, când a scris că, pentru copii,

it is better to be a sinner in a world ruled by God

e mai bine să fii un păcătos într-o lume condusă de Dumnezeu

than to live in a world ruled by the devil.

decât să trăiești într-o lume condusă de diavol.

In other words, it's actually adaptive

Cu alte cuvinte, se poate regla

for a child to internalize badness and fault,

un copil să internalizeze răul și vina,

because at least then, they can hold onto the idea

pentru că în acest fel poate crede

that their parents and the world around them

că părinții și lumea înconjurătoare

is safe and good.

e bună și oferă siguranță.

And while self-blame works for us in childhood,

Chiar dacă autoînvinuirea funcționează când suntem mici,

we all know it works against us in adulthood.

știm cu toții că ne face rău la vârsta adultă.

“Something’s wrong with me.

„Ceva e în neregulă cu mine.

I make bad things happen.

Fac numai lucruri rele.

I’m unlovable.”

Sunt de neiubit.”

These are the core fears of so many adults.

Astea sunt fricile cele mai rele pentru atât de mulți adulți.

But really, we see here, they are actually the childhood stories

Dar de fapt, ce vedem aici sunt poveștile din copilărie,

we wrote when we were left alone

pe care le-am scris când am fost lăsați singuri

following distressing events that went unrepaired.

după niște întâmplări neplăcute care n-au fost reparate.

Plus, adults with self-blame are vulnerable to depression, anxiety,

În plus, adulții care se învinuiesc sunt predispuși la depresie, anxietate,

deep feelings of worthlessness --

sentimente de inutilitate,

none of which we want for our kids.

ceea ce nu ne dorim pentru copiii noștri.

And we can do better.

Putem să reparăm acest lucru.

And it doesn't mean we have to be perfect.

Și nu înseamnă că trebuie să fim perfecți.

When you repair,

Când reparăm,

you go further than removing a child's story of self-blame.

facem mai mult decât să eliminăm autoînvinuirea copilului.

You get to add in all the elements that were missing in the first place.

Putem să adăugăm toate elementele care n-au fost acolo de la început.

Safety, connection, coherence, love, goodness.

Siguranță, conexiune, înțelegere, dragoste, bunătate.

It's as if you're saying to a child,

E ca și cum ai spune unui copil:

"I will not let this chapter of your life end in self-blame.

„Nu voi lăsa această întâmplare din viața ta

să se încheie cu învinovățire.

Yes, this chapter will still contain the event of yelling,

Sigur, acest capitol va conține faptul că am țipat,

but I can ensure this chapter has a different ending,

dar pot să mă asigur că va avea un alt fel de final,

and therefore a different title, and theme and lesson learned."

un alt titlu, cu tema și lecția învățată.”

We know that memory is original events

Știm că memoria cuprinde evenimentele originale

combined with every other time you've remembered that event.

combinate cu fiecare dată când ne-am amintit acel lucru.

This is why therapy's helpful, right?

De aceea terapia ajută, nu-i așa?

When you remember painful experiences from your past

Când ne aducem aminte de experiențe dureroase din trecut,

within a safer and more connected relationship,

în cadrul unei relații mai sigure și mai sănătoase,

the event remains,

acea experiență rămâne,

but your story of the event, it changes, and then you change.

dar povestea ei se schimbă, ca mai apoi să te schimbi și tu.

With repair,

Prin reparare,

we effectively change the past.

chiar schimbăm trecutul.

So let's write a better story.

Așadar, haideți să scriem o poveste mai frumoasă.

Let's learn how to repair.

Să învățăm cum să reparăm.

Step one, repair with yourself.

Primul pas, să ne reparăm pe noi.

That's right.

Chiar așa.

I mean, you can't offer compassion

Nu poți oferi compasiune

or groundedness or understanding to someone else

sau înțelegere altcuiva

before you access those qualities within yourself.

înainte de a exersa pe tine aceste calități.

Self-repair means separating your identity,

Să te repari pe tine înseamnă să-ți separi identitatea,

who you are,

cine ești tu,

from your behavior, what you did.

de comportamentul tău, de ce ai făcut.

For me, it means telling myself two things are true.

Pentru mine, asta înseamnă să-mi repet două adevăruri.

I’m not proud of my latest behavior

Nu e bine cum m-am purtat,

and my latest behavior doesn't define me.

iar acest comportament nu mă definește.

Even as I struggle on the outside, I remain good inside.

Chiar dacă am probleme, rămân bună în interior.

I can then start to see that I'm a good parent --

În acel moment încep să văd că sunt un părinte bun,

identity --

aceasta e persoana,

who was having a hard time -- behavior.

care a avut o zi proastă, acesta e comportamentul.

And no, this doesn't let me off the hook.

Dar asta nu mă absolvă de vină.

This is precisely what leaves me on the hook for change.

Asta mă obligă la schimbare.

Because now that I've replaced my spiral with groundedness,

Acum că am înlocuit spirala cu înțelegerea

I can actually use my energy

pot să-mi folosesc energia

toward thinking about what I want to do differently the next time.

gândindu-mă la ce vreau să fac diferit data viitoare.

Oh, and I can now use my energy to go repair with my son.

Iar acum pot să-mi folosesc energia să repar relația cu fiul meu.

Step two -- repair with your child.

Pasul doi: repararea relației cu copilul.

There's no exact formula.

Nu există o formulă exactă.

I often think about three elements:

Mă gândesc la trei elemente:

name what happened, take responsibility,

să numești ce s-a întâmplat, să-ți asumi responsabilitatea,

state what you would do differently the next time.

să spui ce vei face diferit data viitoare.

It could come together like this.

Poate fi ceva cam așa:

"Hey.

„Hei,

I keep thinking about what happened the other night in the kitchen.

mă tot gândesc la ce s-a întâmplat seara trecută în bucătărie.

I'm sorry I yelled.

Îmi pare rău că am țipat.

I'm sure that felt scary.

Sunt sigură că te-am speriat.

And it wasn't your fault.

Nu a fost vina ta.

I'm working on staying calm, even when I'm frustrated."

Mă străduiesc să fiu calmă chiar și când sunt nervoasă.”

A 15-second intervention can have a lifelong impact.

O discuție de 15 secunde poate avea un impact pe viață.

I've replaced my child's story of self-blame

Am înlocuit situația în care copilul meu se învinovățește

with a story of self-trust and safety and connection.

cu încredere în sine, siguranță și conexiune.

I mean, what a massive upgrade.

Ce schimbare importantă!

And to give a little more clarity around how to repair,

Ca să înțelegeți mai bine ce înseamnă să reparăm,

I want to share a few examples of what I call "not repair,"

vreau să vă dau câteva exemple din ceea ce numesc „non-reparare”,

which are things that come more naturally to most of us --

lucruri care ne vin natural celor mai mulți dintre noi,

definitely me included.

printre care mă număr și eu.

"Hey, I'm sorry I yelled at you in the kitchen,

„Hei, îmi pare rău că am țipat la tine în bucătărie,

but if you wouldn't have complained about dinner,

dar dacă n-ai fi comentat despre ce e la cină,

it wouldn't have happened."

nu s-ar fi întâmplat.”

(Laughter)

(Râsete)

Been there? Been there? OK.

Vi s-a întâmplat?

Or "You know, you really need to be grateful for things in your life,

Sau: „Ar trebui să fii recunoscător pentru lucrurile din viața ta,

like a home-cooked meal.

cum ar fi o masă gătită acasă.

Then, you won't get yelled at."

În felul ăsta nu mai țipă nimeni la tine.”

(Laughter)

(Râsete)

Not only do these interventions fail at the goal of reconnection,

Nu doar că discuțiile de acest gen nu ajută deloc să ne reconectăm,

they also insinuate that your child caused your reaction,

ci lasă să se înțeleagă și că reacția a fost stârnită de copil,

which simply isn’t true

iar asta nu e deloc adevărat

and isn't a model of emotion regulation we want to pass on to the next generation.

și nici un model de reglare a emoțiilor pe care vrem să o transmitem copiilor.

(Applause)

(Aplauze)

So let's say we've all resisted

Să presupunem că am înțeles

the "it was your fault, anyway" not-repairs,

că acuze de genul „Tu ești de vină” nu remediază lucrurile

and have instead prioritized a repair that allows us to reconnect.

și să prioritizăm în schimb o reparare care duce la reconectare.

What might the impact be? What might that look like in adulthood?

Care ar fi impactul? Ce urmări ar avea la vârsta adultă?

My adult child won’t spiral in self-blame when they make a mistake,

Copilul meu adult nu se va învinovăți atunci când greșește,

and won’t take on blame for someone else’s mistake.

nu-și va asuma vina pentru greșeala altcuiva.

My adult child will know how to take responsibility for their behavior,

Copilul meu adult va ști să-și asume responsabilitatea

pentru propriul comportament,

because you've modeled how to take responsibility for yours.

deoarece și eu i-am arătat că sunt responsabilă de al meu.

Repairing with a child today

Remedierea relației de acum cu copilul tău

sets the stage for these critical adult relationship patterns.

pregătește terenul pentru modele de relații de la maturitate.

Plus, it gets better --

Chiar mai mult,

now that I've reconnected with my son, I can do something really impactful.

acum, că m-am reconectat cu fiul meu, pot face ceva cu adevărat important.

I can teach him a skill he didn't have in the first place,

Îl pot învăța ceva ce nu știa înainte,

which is how kids actually change their behavior.

iar astfel copiii își schimbă comportamentul.

So maybe the next day,

Iar mâine îi voi spune,

I say "You know, you're not always going to like what I make for dinner.

„Poate că n-o să-ți placă mereu ce avem la cină,

Instead of saying 'that's disgusting,'

dar în loc să spui „E oribil”,

I wonder if you could say 'not my favorite.'"

mă întreb dacă ai putea spune: „Nu prea îmi place.”

Now I'm teaching him how to regulate his understandable disappointment,

Acum îl învăț cum să lucreze cu dezamăgirea

and communicate effectively and respectfully with another person.

și să comunice corect și respectuos cu o altă persoană.

That never would have happened if instead,

Asta nu s-ar fi întâmplat niciodată

I had been blaming him for my reaction.

dacă l-aș fi învinuit pe el pentru reacția mea.

So here's the point where you might have a lingering concern.

Aici s-ar putea să vă puneți problema,

Maybe you're thinking,

să vă gândiți,

"You know, I have a feeling that my kid's older than your kid."

„Copilul meu cred că e mai mare decât al tău.”

(Laughter)

(Râsete)

"I think it's too late."

„Cred că e prea târziu.”

Or "I have done a lot worse than you did in the kitchen."

Sau: „Am avut ieșiri mai grave decât ce-ai făcut tu în bucătărie.”

(Laughter)

(Râsete)

"Maybe it's too late."

„S-ar putea să fie prea târziu.”

Well, I mean this --

Vreau să vă spun

if you have only one takeaway from this talk,

că dacă ar fi să țineți minte un singur lucru de azi,

please let this be it: It is not too late.

aș vrea să fie acesta: nu e prea târziu.

It is never too late.

Niciodată nu e prea târziu.

How do I know?

De unde știu?

Well, imagine, right after this, you get a call from one of your parents,

Imaginați-vă că după această prezentare primiți un telefon de la unul din părinți,

and if neither of your parents are alive,

iar dacă nu mai trăiesc,

imagine finding and opening a letter you hadn't seen till that moment.

imaginați-vă că găsiți o scrisoare pe care n-ați văzut-o până atunci.

OK, walk through this with me, here's the call.

Așa sună convorbirea:

"Hey,

„Hei,

I know this sounds out of the blue,

știu că sună cam ciudat,

but I've been thinking a lot about your childhood.

dar m-am gândit mult la copilăria ta.

And I think there were a lot of moments that felt really bad to you.

Și cred că au fost multe momente care te-au rănit.

And you are right to feel that way.

E normal să te simți așa.

Those moments weren't your fault.

Acele momente nu au fost din vina ta.

They were times when I was struggling,

Au fost clipe când și mie mi-a fost greu

and if I could have gone back, I would have stepped aside,

și dacă aș putea da timpul înapoi, m-aș fi oprit un pic,

I would have calmed myself down,

m-aș fi calmat,

and then found you to help you with whatever you were struggling with.

iar apoi aș fi venit la tine să te ajut cu ce te frământă.

I'm sorry.

Îmi pare rău.

And if you're ever willing to talk to me about any of those moments,

Dacă vrei să vorbim vreodată despre acele întâmplări,

I'll listen.

sunt aici.

I won't listen to have a rebuttal. I'll listen to understand.

Nu ca să mă dezvinovățesc, ci ca să înțeleg.

I love you."

Te iubesc.”

I don't know many adults who don't have a fairly visceral reaction

Nu știu mulți adulți care să nu aibă o reacție profundă

to that exercise.

la acest exercițiu.

I often hear, “Why am I crying?”

Aud adesea: „De ce-mi dau lacrimile?”

Or "Listen, that wouldn't change everything.

Sau: „Asta nu va schimba totul.

But it might change some things."

Dar s-ar putea să schimbe ceva.”

Well, I definitely do not specialize in math,

Nu mă pricep la matematică,

but here's something I know with certainty.

dar e ceva ce știu cu siguranță.

If you have a child, that child is younger than you are.

Dacă ai un copil, el e mai tânăr decât tine.

(Laughter)

(Râsete)

Always true.

E mereu adevărat.

The story of their life is shorter

Povestea lor de viață e mai scurtă

and even more amenable to editing.

și se poate schimba mai ușor.

So if that imagined exercise had an impact on you,

Așadar, dacă acest exercițiu a avut un impact asupra voastră,

imagine the impact an actual repair will have on your child.

imaginați-vă ce impact va avea asupra copilului și ce mult va repara.

See?

Vedeți?

I told you, it's never too late.

V-am spus, nu e niciodată prea târziu.

Thank you.

Vă mulțumesc!

(Cheers and applause)

(Urale și aplauze)