Cloudy climate change: How clouds affect Earth's temperature - Jasper Kirkby

Traducător: Mirel-Gabriel Alexa Corector: Cristina Nicolae

Cloudy climate change: How clouds affect Earth's temperature.

Neclaritatea schimbării climatice:

Cum afectează norii temperatura Pământului.

Temperatura medie a Pământului a crescut cu 0,8 grade din 1750.

Earth's average surface temperature has warmed by .8 Celsius since 1750.

When carbon dioxide concentrations in the atmosphere have doubled,

Când concentrația dioxidului de carbon din atmosferă se va dubla,

which is expected before the end of the 21st century,

ceea ce e de așteptat să se întâmple la sfârșitul secolului XXI,

researchers project global temperatures

cercetătorii se așteaptă ca temperatura globală

will have risen by 1.5 to 4.5 degrees Celsius.

să crească între 1,5 și 4,5 grade Celsius.

If the increase is near the low end, 1.5 Celsius,

Dacă creșterea e mică, adică 1,5 grade,

then we're already halfway there, and we should be more able to adapt

atunci suntem deja la jumătatea drumului, și ar trebui să ne adaptăm ușor

with some regions becoming drier and less productive,

deoarece unele regiuni vor fi mai uscate și mai puțin productive,

but others becoming warmer, wetter and more productive.

iar altele mai calde, mai umede și mai productive.

On the other hand, a rise of 4.5 degrees Celsius would be similar in magnitude

Dacă creșterea va fi de 4,5 grade Celsius, aceasta va fi similară ca magnitudine

to the warming that's occurred since the last glacial maximum 22,000 years ago,

cu încălzirea ce a avut loc de la ultima eră glaciară, acum 22.000 de ani,

when most of North America was under an ice sheet two kilometers thick.

când majoritatea Americii de Nord

era sub un strat de gheață gros de doi kilometri

So that would represent a dramatic change of climate.

Asta ar fi o schimbare dramatică a climei.

So it's vitally important for scientists to predict the change in temperature

E foarte important ca oamenii de știință să anticipeze schimbările de temperatură

with as much precision as possible so that society can plan for the future.

cu cea mai mare precizie posibilă,

pentru ca societatea să poată să își facă un plan pentru viitor.

The present range of uncertainty is simply too large

Intervalul de incertitudine actual e prea larg

to be confident of how best to respond to climate change.

pentru a fi încrezător care e cea mai bună metodă

de a răspunde schimbărilor climatice.

But this estimate of 1.5 to 4.5 Celsius for a doubling of carbon dioxide

Dar această estimare de 1,5-4,5 grade pentru o dublare a dioxidului de carbon

hasn't changed in 35 years.

nu s-a schimbat în ultimii 35 de ani.

Why haven't we been able to narrow it down?

De ce nu am reușit să restrângem intervalul?

The answer is that we don't yet understand aerosols and clouds well enough.

Răspunsul e că nu înțelegem prea bine aerosolii și norii.

But a new experiment at CERN is tackling the problem.

Dar un nou experiment de la CERN abordează această problemă.

In order to predict how the temperature will change,

Pentru a prezice cum se va schimba temperatura,

scientists need to know something called Earth's climate sensitivity,

oamenii de știință trebuie să știe sensibilitatea climatică a Pământului,

the temperature change in response to a radiative forcing.

adică schimbarea de temperatură ca răspuns la forțarea radiativă.

A radiative forcing is a temporary imbalance

Forțarea radiativă e un dezechilibru temporar

between the energy received from the Sun and the energy radiated back out to space,

între energia primită de la Soare și energia reflectată înapoi în spațiu,

like the imbalance caused by an increase of greenhouse gases.

precum dezechilibrul produs de gazele de seră.

To correct the imbalance, Earth warms up or cools down.

Pentru a corecta acest dezechilibru, Pământul se încălzește sau se răcește.

We can determine Earth's climate sensitivity

Putem determina sensibilitatea climatică a Pământului

from the experiment that we've already

folosind experimentul deja derulat

performed in the industrial age since 1750

în era industrială, începând cu 1750

and then use this number to determine how much more it will warm

și apoi să folosim acest număr

pentru a determina cât de mult se va încălzi

for various projected radiative forcings in the 21st century.

pentru diferite valori ale forțării radiative în secolul XXI.

To do this, we need to know two things:

Pentru a face asta trebuie să știm două lucruri:

First, the global temperature rise since 1750,

încălzirea globală începând cu anul 1750

and second, the radiative forcing of the present day climate

și forțarea radiativă din zilele noastre

relative to the pre-industrial climate.

în comparație cu cea a climatului pre-industrial.

For the radiative forcings, we know that human activities

Pentru forțarea radiativă, știm că activitățile umane

have increased greenhouse gases in the atmosphere,

au crescut gazele cu efect de seră din atmosferă,

which have warmed the planet.

ce au încălzit planeta.

But our activities have at the same time increased the amount

Dar activitățile noastre au crescut în același timp cantitatea

of aerosol particles in clouds, which have cooled the planet.

de aerosoli din nori, ce au răcit planeta.

Pre-industrial greenhouse gas concentrations are well measured

Concentrația pre-industrială a gazelor cu efect de seră e bine măsurată

from bubbles trapped in ice cores obtained in Greenland and Antarctica.

folosind bulele de aer prinse în gheața din Groenlanda și Antarctica.

So the greenhouse gas forcings are precisely known.

Deci cantitatea gazelor cu efect de seră e cunoscută,

But we have no way of directly measuring how cloudy it was in 1750.

dar nu putem măsura direct cât de înnorat era în 1750.

And that's the main source of uncertainty in Earth's climate sensitivity.

Și asta e principala incertitudine în sensibilitatea climatului Pământului.

To understand pre-industrial cloudiness,

Pentru a înțelege înnorarea pre-industrială,

we must use computer models that reliably simulate

trebuie să folosim modele computerizate ce simulează precis

the processes responsible for forming aerosols in clouds.

procesele responsabile de formarea aerosolilor în nori.

Now to most people, aerosols are the thing that make your hair stick,

Majoritatea dintre noi știm că aerosolii sunt prezenți în fixativ,

but that's only one type of aerosol.

dar aceștia sunt doar un tip de aerosoli.

Atmospheric aerosols are tiny liquid or solid particles suspended in the air.

Aerosolii atmosferici sunt particule lichide sau solide mici suspendate în aer.

They are either primary,

Acestea pot fi primare,

from dust, sea spray salt or burning biomass,

provenite din praf, sare de mare sau arderea vegetației,

or secondary, formed by gas to particle conversion in the atmosphere,

sau secundare, formate prin conversia gazului în particule în atmosferă,

also known as particle nucleation.

cunoscută drept formare de particule.

Aerosols are everywhere in the atmosphere,

Aerosolii sunt peste tot în atmosferă,

and they can block out the sun in polluted urban environments,

și pot bloca soarele în mediile urbane poluate,

or bathe distant mountains in a blue haze.

sau poate scălda munții într-o ceață difuză.

More importantly, a cloud droplet cannot form without an aerosol particle seed.

Dar mai important e că o picătură de ploaie nu se poate forma

fără o particulă de aerosol.

So without aerosol particles, there'd be no clouds,

Deci fără particule de aerosoli nu ar exista nori,

and without clouds, there'd be no fresh water.

și fără nori nu ar exista apă proaspătă.

The climate would be much hotter, and there would be no life.

Climatul ar fi mult mai cald și nu ar exista viață.

So we owe our existence to aerosol particles.

Deci datorăm existența noastră particulelor de aerosoli.

However, despite their importance,

În ciuda importanței lor,

how aerosol particles form in the atmosphere

cum se formează aerosolii în atmosferă

and their effect on clouds are poorly understood.

și efectele lor asupra norilor sunt puțin înțelese.

Even the vapors responsible for aerosol particle formation

Chiar și vaporii responsabili de formarea particulelor de aerosoli

are not well established

nu sunt bine cunoscuți

because they're present in only minute amounts,

deoarece sunt prezenți doar în cantități minuscule,

near one molecule per million million molecules of air.

o moleculă la un milion de milioane de molecule de aer.

This lack of understanding is the main reason

Acest lipsă de înțelegere e principalul motiv

for the large uncertainty in climate sensitivity,

pentru marea nesiguranță a sensibilității climatice

and the corresponding wide range of future climate projections.

și pentru intervalului larg al proiecțiilor climatice.

However, an experiment underway at CERN, named, perhaps unsurprisingly, "Cloud"

Dar într-un experiment de la CERN numit nesurprinzător „Cloud” (n.t. Nor),

has managed to build a steel vessel that's large enough

s-a reușit construirea unui vas de oțel ce e suficient de mare

and has a low enough contamination, that aerosol formation can,

și are o contaminare suficient de mică încât formarea aerosolilor poate,

for the first time, be measured under tightly controlled atmospheric conditions

pentru prima dată, să fie măsurată sub controlul strict

al condițiilor atmosferice

in the laboratory.

în laborator.

În primii cinci ani de funcționare, Cloud a identificat vaporii

In its first five years of operation, Cloud has identified the vapors

responsible for aerosol particle formation in the atmosphere,

responsabili pentru formarea particulelor de aerosoli din atmosferă,

which include sulfuric acid, ammonia, amines,

și anume: acidul sulfuric, amoniul, aminele

and biogenic vapors from trees.

și vaporii generați de copaci.

Using an ionizing particle beam from the CERN proton synchrotron,

Folosind un flux de particule ionizate din acceleratorul de protoni al CERN,

Cloud is also investigating if galactic cosmic rays

Cloud investighează dacă razele cosmice

enhance the formation of aerosols in clouds.

ajută la formarea aerosolilor în nori.

This has been suggested as a possible unaccounted natural climate forcing agent

Acest proces e fost sugerat drept un posibil agent climatic natural,

since the flux of cosmic rays raining down on the atmosphere

deoarece fluxul de raze cosmice ce intră în atmosferă

varies with solar activity.

variază cu activitatea solară.

So Cloud is addressing two big questions:

Deci Cloud abordează două întrebări mari:

Firstly, how cloudy was the pre-industrial climate?

cât de înnorat a fost climatul pre-industrial?

And, hence, how much have clouds changed due to human activities?

Și, deci, cât de mult s-au schimbat norii din cauza activităților umane?

That knowledge will help sharpen climate projections in the 21st century.

Aceste cunoștințe ne vor ajuta să avem proiecții precise în secolul XXI.

And secondly, could the puzzling observations of solar climate variability

Și a două întrebare: pot fi explicate

observațiile contradictorii ale variabilității climei

in the pre-industrial climate be explained by an influence

din perioada pre-industrială prin influența

of galactic cosmic rays on clouds?

razelor cosmice asupra norilor?

Ambitious but realistic goals when your head's in the clouds.

Țeluri ambițioase, dar realiste,

atunci când trăiești cu capul în nori.