How to Find Humor in Life's Absurdity | Maira Kalman | TED

Traducător: Andreea Mirică Corector: Simona Pop

Every day

În fiecare zi

I speak to my beautiful and brilliant cousin Orna,

vorbesc cu frumoasa și strălucita mea verișoară Orna,

who lives in Israel.

care locuiește în Israel.

In normal times, we talk about which cousin is the bigger idiot,

În condiții normale, vorbim despre care văr este cel mai idiot,

which honey cake recipe to use,

care rețetă de tort cu miere să o încercăm,

which books we're reading,

ce cărți citim,

the family stories from Belarus --

poveștile de familie din Belarus --

this is not Orna, these are other people in Belarus.

aceasta nu este Orna, sunt alte persoane din Belarus.

The conversations are a beacon for me,

Conversațiile sunt ca o sursă de inspirație pentru mine,

and they fill my soul and enter my books.

îmi umple sufletul și ajung în cărțile mele.

The other day, Orna brought up a Romanian philosopher named Emil Cioran.

Zilele trecute, Orna a adus în discuție un filosof român pe nume Emil Cioran.

He was a miserable insomniac

Era un insomniac mizerabil

who drove everyone nuts because of this.

care i-a înnebunit pe toți din cauza asta.

(Laughter)

(Râsete)

That's actually my favorite book of his,

Asta e cartea mea preferată scrisă de el,

but the better title, the more accurate translation,

dar titlul mai potrivit, traducerea mai precisă,

is "On the Inconvenience of Being Born."

este „Despre neajunsul de a te fi născut”.

(Laughter)

(Râsete)

So he was relentless in talking about how horrible it was to be alive.

A vorbit neobosit despre cât de groaznic e să fii în viață.

And he did this until the age of 85, when he died, which is incredibly ironic.

Și a făcut asta până la 85 de ani, când a murit, lucru incredibil de ironic.

(Laughter)

(Râsete)

But I must give him credit.

Dar trebuie să-i recunosc meritele.

He does bring up the essential dilemma:

El aduce în discuție dilema esențială:

why are we here, for what purpose?

de ce suntem aici, cu ce scop?

But today, I don't really want to dwell on the morose.

Dar astăzi, nu prea vreau să mă opresc asupra tristeții.

Let's talk about other things.

Să vorbim despre alte lucruri.

That's not the right slide.

Asta nu e imaginea corectă.

(Laughter)

(Râsete)

That's the right slide.

Asta e imaginea corectă.

[On death]

[Despre moarte]

(Laughter)

(Râsete)

So here's Proust.

Iată-l pe Proust.

Dead, obviously --

Mort, evident -

or you think he's sleeping, but he's dead --

poate credeți că doarme, dar e mort -

from a series of paintings that I’ve done called “Dead in Bed,”

dintr-o serie de picturi făcute de mine numită „Mort în pat”,

which includes Tolstoy and Chekhov, of course.

care îi include pe Tolstoi și Cehov, desigur.

In normal times --

În vremuri normale -

and these are not normal times,

și astea nu sunt vremuri normale,

these are grim times when the world is awash in war and killing --

astea sunt momente sumbre în care lumea abundă în război și ucideri -

but in normal times, I have a routine.

dar în vremuri normale, am o rutină.

In the early morning hours, with a strong cup of coffee,

La primele ore ale dimineții, cu o ceașcă de cafea tare,

I read the obituaries.

citesc necrologurile.

The infusion of coffee and biography affords me a way to reflect.

Infuzia de cafea și biografie îmi oferă un mod de a reflecta.

And it might seem too soon in the day to start with such a tremendous topic.

Și poate părea prea devreme să încep cu un subiect atât de teribil.

But it is a jolt to action

Dar este un îndemn la acțiune,

because it reminds me how fragile

care-mi amintește cât de fragili

and how vulnerable we all are,

și cât de vulnerabili suntem cu toții

and how quickly our lives can end.

și cât de repede se poate termina viața.

The night is different.

Noaptea este diferită.

Then I watch an endless stream of murder mysteries,

Atunci urmăresc un flux nesfârșit de filme polițiste,

preferably British.

de preferat britanice.

Watching them is the kind of solace.

Să le urmăresc este un fel de consolare.

I call this the murder and mint chip portion of the day.

Eu numesc asta porția de crimă și înghețată de mentă a zilei.

(Laughter)

(Râsete)

We have a problem, we solve the problem.

Avem o problemă, o rezolvăm.

People seem briefly upset by the murders,

Oamenii par puțin timp afectați de crime,

so many in every episode.

atât de multe în fiecare episod.

But there is no time to brood

Dar nu e timp de gândire

because they have to film the next episode.

pentru că trebuie să filmeze următorul episod.

And they all seem to say, “Get on with it.”

Toți par să spună: „Să trecem peste asta”.

And the idea of prevailing over evil

Iar ideea de a învinge răul

is my lullaby, and I sleep.

este cântecul meu de leagăn și eu adorm.

But what of the day that lies ahead?

Dar cum rămâne cu ziua următoare?

Every one of us invents the day.

Fiecare dintre noi inventează ziua.

Every single day is invented.

Fiecare zi este inventată.

The actual first day was 13.8 billion years ago, more or less.

Prima zi reală a fost acum 13,8 miliarde de ani, mai mult sau mai puțin.

And maybe with the information from the Webb telescope,

Și poate cu informațiile de la telescopul Webb,

we can actually see the beginning of time,

putem vedea începutul timpului,

which is an incomprehensible idea, of course.

ceea ce este o idee de neînțeles, desigur.

But what does that perspective afford us

Dar ce ne permite această perspectivă

when contemplating which tutu to wear

atunci când ne gândim la ce tutu să purtăm

or which insult to respond to

sau la ce insultă să răspundem

or what book to write?

sau ce carte să scriem?

Sometimes the day is too long, excruciatingly long,

Uneori ziua este prea lungă, chinuitor de lungă,

and I get out of bed, I look longingly at the bed

și mă ridic din pat, mă uit cu jind la pat

and I say to the bed,

și îi spun:

I will be back soon.

Mă întorc curând.

(Laughter)

(Râsete)

And in between, there are things to know

Între timp, există lucruri de știut

and things to not know.

și lucruri de neștiut.

Here is a map of the United States

Iată o hartă a Statelor Unite

made from memory by my mother, Sarah.

făcută din memorie de mama mea, Sarah.

(Laughter)

(Râsete)

Sarah was the dean of American history at Harvard.

Sarah a fost decanul catedrei de istorie americană la Harvard.

(Laughter)

(Râsete)

Actually not.

De fapt nu.

(Laughter)

(Râsete)

Her family fled the pogroms of Belarus for Palestine in the 1930s,

Familia ei a fugit de pogromurile din Belarus în Palestina în anii 1930,

and in 1954 our family moved to New York City.

iar în 1954 familia noastră s-a mutat la New York.

Her acute sense of the absurd permeated everything in our life

Simțul ei acut al absurdului a invadat totul în viața noastră

in the best way possible.

în cel mai bun mod posibil.

This map for me is the gold standard of knowledge.

Această hartă pentru mine este standardul de aur al cunoașterii.

Knowledge as imagination, knowledge as humor,

Cunoașterea ca imaginație, cunoașterea ca umor,

knowledge as not giving a damn

cunoașterea de a nu da doi bani

what the correct answer is to anything, ever.

privind răspunsul corect la nimic, niciodată.

(Laughter and applause)

(Râsete și aplauze)

Sarah, this is Sarah, did not speak that much.

Sarah, aceasta este Sarah, nu vorbea prea mult.

Really, she was of few words, and we really listened to her.

Într-adevăr, era taciturnă dar noi chiar o ascultam.

And what are the obvious assets of not speaking?

Și care sunt atuurile evidente ale faptului de a nu vorbi?

So many.

Atât de multe.

No worries about repeating yourself or boring others.

Nu vă faceți griji că vă repetați sau îi plictisiți pe alții.

(Laughter)

(Râsete)

Or boring yourself or being misunderstood.

Sau că vă plictisiți voi înșivă sau că sunteți înțeleși greșit.

No regrets of having said something inconsiderate or too considerate,

Niciun regret că ați spus ceva necorespunzător sau prea delicat,

or too banal or too provocative,

sau prea banal sau prea provocator,

or just plain stupid and altogether insufferable.

sau pur și simplu prostesc și cu totul insuportabil.

That is what happens when we speak,

Asta se întâmplă când vorbim,

it is inevitable.

este inevitabil.

No justification at all for saying much of what we say.

Nu există justificare să spunem mult din ceea ce spunem.

And if we examine this notion to its ultimate conclusion,

Și dacă analizăm acest lucru până la concluzia sa finală,

obviously the answer is no more dinner parties.

evident răspunsul este fără alte dineuri.

(Laughter)

(Râsete)

“Wait,” you say, “None at all?

„Stai,” spuneți voi, „Nici unul?

What if the Tolstoys invite me?” who are pictured here.

Dar dacă familia Tolstoi mă invită?” care sunt redați aici.

“Sure, but have you hung out with the Tolstoys?”

„Sigur, dar ai ieșit vreodată cu familia Tolstoi?”

"Or what if Antony and Cleopatra invite me?

„Sau dacă Antony și Cleopatra mă invită?

Should I attend?"

Ar trebui să merg?”

“OK,” I say. “But at your own peril.

„Bine”, spun eu. „Dar pe propriul risc.

You know what happened to them.”

Ştiţi ce li s-a întâmplat.”

(Laughter)

(Râsete)

On the other hand,

Pe de altă parte,

if you are invited,

dacă ești invitat,

and let's just say, it's really lovely to be invited,

și hai să recunoaștem, e minunat să fii invitat,

you never know what you're going to see that will be a painting,

nu știi niciodată ce vei vedea, care ar putea deveni un tablou

or hear, that might be a story,

sau auzi, care ar putea deveni poveste,

some fragment, some gesture,

un fragment, un gest,

an image of a dog sitting on a green chair

o imagine a unui câine așezat pe un scaun verde

in front of radishes and flowers.

în fața unor ridichi și flori.

And let's not forget connectedness, congeniality, conviviality,

Și să nu uităm de conexiune, congenialitate, convivialitate,

camaraderie,

camaraderie,

bonhomie, merriment, laughter.

prietenie, veselie, râs.

What is wrong with that?

Ce e în neregulă cu asta?

Nothing, absolutely nothing.

Nimic, absolut nimic.

(Applause)

(Aplauze)

I used to be ashamed of my inconsistencies.

Obișnuiam să îmi fie rușine de neconcordanțele mele.

Now I revel in them.

Acum mă delectez cu ele.

Everything is in conflict,

Totul este în conflict,

everything has an opposite,

totul are un revers,

you are not bound to be one thing,

nu trebuie să fii un anume lucru,

a truly liberating notion for me.

o noțiune cu adevărat salvatoare.

You might tell the truth or you might lie.

S-ar putea să spui adevărul sau să minți.

You might be kind or unkind,

S-ar putea să fii amabil sau nemilos,

selfish or generous, quick or thick.

egoist sau generos, isteț sau încet la minte.

And in the midst of that confusion and that tumult,

Și în mijlocul acelei confuzii și a acelui tumult,

the work blossoms.

munca înflorește.

To have meaningful work is a salvation,

A avea o activitate plină de sens este o mântuire,

and one of my greatest pleasures is to stare at things,

iar una dintre plăcerile mele e să mă uit la lucruri,

and my children always say that I get too close to people, strangers on the street,

iar copiii mei spun mereu că mă apropii prea mult de oameni, străini de pe stradă

and just stare at them, at their features,

și mă holbez la ei, la trăsăturile lor,

because I'm so entranced.

pentru că sunt așa de absorbită.

So I have to be pulled away a little bit.

Așa că trebuie să fiu un pic trasă deoparte.

But then I can go into my studio and report on what I have encountered.

Dar apoi pot intra în studioul meu și pot vorbi despre ceea ce am întâlnit.

And then, as a bonus, the bliss of mixing colors,

Și apoi, ca bonus, apare bucuria amestecării culorilor,

of being alone and listening to music and going into another world.

de a fi singură, de a asculta muzică și de a păși într-o altă lume.

Here is a painting from a visit that I did to Cézanne's studio.

Iată un tablou dintr-o vizită în atelierul lui Cézanne.

The walls are painted gray.

Pereții sunt vopsiți gri.

This is the recipe for any of those who need it:

Aceasta este rețeta pentru oricine are nevoie de ea:

black, white, ochre and aquamarine.

negru, alb, ocru și acvamarin.

Now, as a talisman,

Acum, ca un talisman,

every painting I do includes Cézanne gray.

fiecare pictură pe care o fac include griul lui Cézanne.

Writing, of course, is different.

Scrisul, desigur, este diferit.

Finding the idea,

Găsirea ideii,

plucking a word out of the air.

smulgerea unui cuvânt din aer.

But which word?

Dar ce cuvânt?

And then a sentence, but which sentence?

Apoi o propoziție, dar ce propoziție?

And then a paragraph, and which paragraph?

Apoi un paragraf, dar ce paragraf?

And it never stops, so many words.

Și nu se oprește niciodată, sunt atâtea cuvinte.

I could not live without both painting and writing,

Nu aș putea trăi fără pictură și fără scris,

and one supports the other in obvious ways.

și una sprijină pe cealaltă în moduri evidente.

In both, the struggle is invisible but palpable.

În ambele, lupta este invizibilă, dar palpabilă.

I say the tears are invisible, but they're definitely there.

Spun că lacrimile sunt invizibile, dar cu siguranță sunt acolo.

How do I deal with never good enough?

Cum fac față la a nu fi suficient de bună?

Easy.

Ușor.

[On self-loathing]

[Despre ura de sine]

(Laughter)

(Râsete)

“Self-loathing” is a truly ugly expression,

„Ura de sine” este o expresie cu adevărat urâtă,

but it is an unavoidable condition.

dar este o condiție inevitabilă.

The crushing anxiety of not getting it right,

Anxietatea zdrobitoare de a nu reuși,

of not finding the truth,

de a nu găsi adevărul,

of feeling worthless.

de a te simți lipsit de valoare.

If you look at it one way,

Dacă privim lucrurile așa,

it could be helpful to have doubt and dismay.

ar putea fi util să ai îndoieli și consternare.

Plowing through the muck of despair

Arând prin noroiul disperării

leads to a sense of humanism and perseverance.

ajungi la un sentiment de umanism și perseverență.

On the other hand,

Pe de altă parte,

how absurd and tedious to be in the grips of self-doubt.

cât de absurd și obositor e să fii în ghearele îndoielii de sine.

What a waste of time, that insidious insecurity.

Ce pierdere de timp, acea nesiguranță insidioasă.

What of finding your work and your place on Earth?

Cum rămâne cu a-ți găsi menirea și locul pe Pământ?

What of self-confidence?

Cum rămâne cu încrederea în sine?

What of the bliss of finding the right color or the right word?

Cum rămâne cu bucuria de a găsi culoarea sau cuvântul potrivite?

What of sheer joy?

Dar bucuria pură?

What is wrong with that?

Ce este în neregulă cu asta?

Nothing, absolutely nothing.

Nimic, absolut nimic.

After reading the obituaries, I go for a walk,

După ce citesc necrologurile, merg la o plimbare,

which is a salvation.

ceea ce este o mântuire.

Here is Robert Walser,

Iată-l pe Robert Walser,

who wrote one of my favorite books called "The Walk,"

autorul uneia din cărțile mele preferate, „Plimbarea”

which I highly suggest you read.

pe care sugerez să o citiți.

Walking and not thinking is the favorite state.

A merge și a nu gândi este starea preferată.

An empty brain, which I call my best brain,

Un creier gol, pe care îl numesc cel mai bun creier al meu,

is the only way to have any ideas, to allow surprises to appear.

este singurul mod de a avea idei, de a permite surprizelor să apară.

“Solvitur ambulando,” they thought of this before I did, long ago.

„Solvitur ambulando”, s-au gândit la asta înaintea mea, cu mult timp în urmă.

Walking solves all problems without trying.

Plimbarea rezolvă toate problemele fără ca măcar să încerci.

Walking leads to the pleasure of sitting,

Mersul pe jos duce la plăcerea de a sta,

perhaps on a bus going down Fifth Avenue,

poate într-un autobuz care coboară pe Fifth Avenue,

and looking at the entire world around you with a great sense of well-being.

și de a privi întreaga lume din jur cu un sentiment imens de bunăstare.

One day at a farmers market,

Într-o zi, la o piață agricolă,

I saw a woman carrying an absolutely gigantic cabbage.

am văzut o femeie care căra o varză absolut gigantică.

(Laughter)

(Râsete)

When I asked to photograph her, she looked really annoyed.

Când i-am cerut să o fotografiez, părea foarte supărată.

(Laughter)

(Râsete)

And for some reason, I was so delighted by her crankiness.

Și dintr-un anume motiv, eram încântată de agitația ei.

It seemed so authentic and true.

Părea atât de autentică și adevărată.

Let's just say what we feel.

Să spunem doar ce simțim.

It made me think of all the things women hold,

M-a făcut să mă gândesc la tot ce țin femeile,

literally and metaphorically.

literalmente și metaforic.

Balloons and grudges.

Baloane și ranchiună.

(Laughter)

(Râsete)

And heavy loads and cabbages.

Și încărcături grele și varză.

And stupendous love and courage.

Și dragoste și curaj copleșitor.

And the pink ukulele under a cherry tree.

Și ukulele roz sub un cireș.

And from this a book was formed:

Și din asta s-a născut o carte:

“Women Holding Things”.

„Femeile care țin lucruri”.

What do women hold?

Ce țin femeile?

The home and the family

Casa și familia

and the children and the food.

copiii și mâncarea.

The friendships, the work,

Prieteniile, munca,

the work of the world and the work of being human,

lucrarea lumii și sarcina de a fi om,

the memories and the troubles and the sorrows

amintirile, necazurile și durerile

and the triumphs and the love.

triumfurile și iubirea.

Men do as well, but not quite in the same way.

La fel și bărbații, dar nu chiar în același mod.

Sometimes when I'm feeling particularly happy or content,

Uneori, când mă simt deosebit de fericită sau mulțumită,

I think I can provide sustenance for legions of human beings.

cred că pot oferi hrană unor batalioane de oameni.

I can hold the entire world in my arms.

Pot să țin întreaga lume în brațe.

Other times, I can barely cross the room.

Alteori, abia reușesc să traversez camera.

And I drop my arms, frozen.

Și îmi las brațele să cadă, înghețate.

There is never an end to holding,

Nu există un sfârșit al ținerii

and certainly there is often the feeling of never doing enough.

și, cu siguranță, există adesea sentimentul de a nu face suficient.

And then there is the next day and the next day.

Și apoi apare a doua zi și a doua zi.

And one holds on.

Și omul rezistă.

I dreamt

Am visat

someone else was stupid for a change.

că altcineva era prost măcar o dată.

(Laughter)

(Râsete)

Such a relief.

Ce uşurare.

(Laughter)

(Râsete)

Albeit a fleeting one.

Deși una trecătoare.

A few years ago,

Cu câțiva ani în urmă,

I did an illustrated edition

am creat o ediție ilustrată

of "The Autobiography of Alice B. Toklas,"

a „Autobiografiei lui Alice B. Toklas”,

written by the inimitable Gertrude Stein.

scrisă de inimitabila Gertrude Stein.

Alice and Gertrude lived a singular life,

Alice și Gertrude au trăit o viață deosebită,

one of intense creativity and equally intense domesticity,

una plină de creativitate intensă și domesticitate la fel de intensă,

and one could not exist without the other.

iar una nu ar putea exista fără cealaltă.

That, to me, is the ideal of life, family and work.

Acesta, pentru mine, este idealul vieții, familia și munca.

My son Alex and I made a short film called "My Name is Alice B. Toklas,"

Eu și fiul meu Alex am făcut un scurt film numit „Numele meu este Alice B. Toklas”

and for a brief day

și pentru o scurtă zi

I became Alice with two extra noses on my nose.

am devenit Alice cu două nasuri în plus peste al meu.

Here is a short clip from the end of the film.

Iată un scurt clip de la sfârșitul filmului.

[Picasso was an Idiot]

[Picasso a fost un idiot]

(Piano music in background)

(Muzică de pian în fundal)

(Video) It took Picasso 90 sittings

(Video) Picasso a avut nevoie de 90 de ședințe

to paint Gertrude Stein's portrait.

pentru a picta portretul lui Gertrude Stein.

Nobody thought it looked like her,

Nimeni nu credea că seamănă cu ea,

but he said, "Don't worry, it will."

dar el a spus: „Nu-ți fă griji, va semăna”.

But actually, I don't know if he knew anything about what he was talking about

Dar, de fapt, nu știu dacă știa despre ce vorbea

oh, you know, Picasso, he was impossible.

oh, știi, Picasso, era imposibil.

(Laughter)

(Râsete)

Thank you very much.

Mulțumesc foarte mult.

Oh, this looks delicious.

Oh, arată delicios.

Absolutely delicious.

Absolut delicios.

(Laughter)

(Râsete)

(Piano music ends)

(Muzica de pian se termină)

(Applause)

(Aplauze)

The hot dog was delicious,

Hot dog-ul a fost delicios,

and dancing down Fifth Avenue was a complete joy.

iar dansul pe Fifth Avenue a fost o bucurie deplină.

And as we say in our family,

Și așa cum spunem în familia noastră,

doing almost everything in the strangeness of life

făcând aproape totul în ciudățenia vieții

through the sorrows of life, live.

prin necazurile vieții, trăiește.

Thank you very much.

Mulțumesc foarte mult.

(Applause and cheers)

(Aplauze și urale)